Pandemia Covid-19. Valul doi al epidemiei de coronavirus loveşte deja ţările din Balcani

În mai multe state balcanice, printre care Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia Hertegovina, Muntenegru, Croaţia şi Albania s-au înmulţit cazurile de infectare cu noul coronavirus în ultimele zille, după ce unele dintre ele credeau chiar că au scăpat de temutul virus. Epidemiologii se tem că deja a început al doilea val al epidemiei de Covid-19 şi pun această situaţie pe seama indisciplinei oamenilor.

La finalul lunii mai, Muntenegru se autoproclama „prima ţară din lume care a scăpat de coronavirus” şi spera să lanseze sezonul turistic fără întârziere. Dar o lună mai târziu, situaţia s-a degradat considerabil: micuţa ţară cu o populaţie de 600 000 locuitori înregistrează în fiecare zi noi cazuri de contaminare.

Pe 15 iunie, deşi nu aveau dreptul să treacă frontiera sârbă, sute de muntenegreni au trecut prin Bosnia-Herţegovina pentru a participa la meciul de fotbal Partizan versus Steaua Roşie din capitala Serbiei, Belgrad, care s-a jucat în prezenţa a 15 000 de microbişti. Câteva zile mai târziu au apărut 19 cazuri pozitive şi de atunci virusul a tot continuat să se răspândească.

Un alt focar: oraşul Rožaje din nordul ţării Muntenegru, ai cărui locuitori nu au ezitat să meargă în oraşul sârb Tutin din vecinătate, cu toate că frontiera era închisă.

Oraşul Tutin este situat în aceeaşi regiune cu oraşul Novi Pazar, noul epicentru al epidemiei în Serbia. În timp ce luni, 22 iunie, se anunţa că 60 dintre îngrijitorii de la spitalul din acest oraş au fost contaminaţi, mulţi bolnavi în stare gravă au fost transferaţi la Belgrad. Armata a fost nevoită chiar să construiască un spital de campanie sâmbătă, 27 iunie, informează RFI.ro

Stare de urgenţă în oraşul Kragujevac din cauza  „lipsei de disciplină” a sârbilor

În Serbia, situaţia este la fel de serioasă şi în sud-estul ţării, mai exact în Niš şi Vranje precum şi în Kragujevac, unde primarul Radomir Nikolic a proclamat starea de urgenţă. Majoritatea cazurilor vizează tineri adulţi cu vârste între 18 şi 35 ani. Şi capitala Belgrad este puternic lovită de epidemie, căminele studenţeşti din cartierele moderne din zona Novi Beograd fiind în special afectate.

Radomir Nikolic a explicat decizia sa cu privire la „lipsa de disciplină” din rândul cetăţenilor. Este adevărat că măsurile sanitare nu sunt deloc respectate: milioane de persoane se duc pe stadioane, în cafenele şi restaurante, iar pe străzile din Belgrad masca se poartă în general sub bărbie sau la ceafă.

Atunci când Partidul Progresist Sârb, formaţiunea preşedintelui Vučić, a sărbătorit victoria detaşată a alegerilor din 21 iunie, nicio regulă de distanţare socială nu a fost pusă în vigoare. Aleksandar Vučić a ţinut discursul la televizor în mijlocul unei mulţimi de lideri urcaţi pe podium fără ca niciunul dintre ei să poarte mască. De atunci, preşedintele Parlamentului, Maja Gojkovic, ministrul Apărării, Aleksandar Vulin şi Secretarul de Stat responsabil pentru regiunea Kosovo, Marko Duric, au fost depistaţi pozitivi la coronavirus.

Conform informaţiilor de pe site-ul oficial covid19.rs, numărul zilnic de contaminări a fost de sub 100 până în ziua alegerilor, după care a crescut până la 254 noi cazuri înregistrate sâmbătă, 27 iunie.

Suspiciunile influenţează veridicitatea cifrelor oficiale. Între19 martie şi 1 iunie, 632 persoane care au fost depistate pozitiv la testul coronavirus au decedat în ţară, aproape de trei ori mai multe decât cele 244 decese anunţate de autorităţi. Aceste informaţii au fost dezvăluite de către site-ul de investigaţie BIRN, care a luat în calcul cifrele comunicate de către mai multe spitale diferite ale ţării şi cele disponibile pe site-ul covid-19.rs. Contactat de site, Institutul naţional de sănătate publică a refuzat să comenteze aceasta diferenţă suspectă cu privire la numărul de cazuri.

Mai mult decât atât: între 17 şi 20 iunie au fost cca 300 cazuri noi în fiecare zi, conform BIRN. Multe mărturii confirmă că a fost imposibil să faci un test coronavirus în săptămâna dinaintea alegerilor. La Belgrad, un medic bolnav nu a reuşit să obţină niciun test pentru familia sa. La mai multe grădiniţe din capitală, educatorii şi părinţii copiilor sunt bolnavi dar instituţiile nu s-au închis. La spitalul din Nis, niciun test nu a fost disponibil cu o săptămână înainte de alegeri.

De câteva zile, sunt cozi lungi de bolnavi care aşteaptă să fie testaţi, aşteptând chiar ore în şir sub soare în faţa spitalelor din Nis, Novi Sad şi alte oraşe din ţară. Au avut loc altercaţii în mai multe spitale din cauza personalului medical care a fost excedat.

Macedonia de Nord atinge vârful de infecţii din martie-aprilie pentru a doua oară

Situaţia este la fel de gravă şi în Macedonia de Nord unde epidemia a explodat de la începutul lunii iunie. În această ţară, responsabile pentru această explozie de cazuri sunt în special adunările festive care au avut loc la sfârşitul Ramadanului, pe 23 mai, dată de la care măsurile de restricţie au început să fie reduse.

Sâmbătă, 27 iunie, s-au înregistrat 176 noi cazuri şi 9 decese, mai mult decât în vârful pandemiei din martie-aprilie, în această ţară cu mai puţin de două milioane locuitori. Autorităţile au decis cu toate acestea să deschidă frontierele terestre ale ţării precum şi aeroporturile din Skopje şi Ohrid începând cu 1 iulie. În ciuda gravităţii acestei situaţii, guvernul are de gând să menţină data alegerilor legislative anticipate de pe 15 iulie şi nu doreşte să împiedice revenirea diasporei în ţară.

În Bosnia-Herţegovina s-au înregistrat 3 decese şi 150 contaminări sâmbătă, în timp ce laboratoarele private nu dispun de licenţa care să le permită să realizeze teste coronavirus, de care dispun doar câteva spitale publice.

Croaţia încearcă din răsputeri să „salveze” sezonul turistic

Chiar şi Croaţia încearcă din răsputeri să „salveze” sezonul turistic: sectorul turismului reprezintă 30% din PIB, chiar şi mai mult dacă integrăm produsul economiei „gri”. Numărul contaminărilor este din ce în ce mai mare în mai multe regiuni din ţară.

Turneul demonstrativ Adria Tour, organizat de tenismenul Novak Dokovic în mai multe oraşe din ţară a declanşat o explozie de cazuri: chiar el însuşi, numărul 1 al tenisului mondial, a fost depistat pozitiv la întoarcerea la Belgrad.

Croaţia a decis pe 25 iunie să reintroducă o carantină de 14 zile obligatorie pentru toate persoanele din Bosnia-Herţegovina, Serbia, Kosovo şi Macedonia de Nord, sperând că-i va linişti pe turiştii din Germania şi Europa centrală. Nu este sigur că aceştia din urmă vor veni în Croaţia, unde hotelurile şi campingurile sunt acum goale. Mai mult, ţara riscă să-i piardă pe clienţii cei mai fideli: bosniacii.

Muntenegrenii şi sârbii încă pot spera să călătorească vara asta- deşi nimic nu forţează un stat membru al Uniunii Europene, precum Croaţia, să pună în aplicare recomandarea redeschiderii graniţelor, recomandare formulată de Comisia europeană.

Uniunea Europeană îşi menţine frontierele externe închise şi după 1 iulie pentru cetăţenii din Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo şi Macedonia de Nord, dar va putea să le deschidă pentru cetăţenii din Muntenegru şi Serbia. Situaţia sanitară se deteriorează cu toate acestea foarte repede în aceste două ţări.