Până şi ruşii se plâng de corupţia din România
0
În decembrie 2011, Guvernul României a aprobat strategia naţională pentru integrarea minorităţii naţionale a romilor în societatea românească pentru perioada cuprinsă între 2012-2020. Cu toate acestea, din cauza mai multor motive, inclusiv cele de natură economică, organizaţiile de apărare a drepturilor omului şi experţii nu cred că problema romilor va fi soluţionată în România în viitorul apropiat.
Administraţia imparţială a curţilor judecătoreşti este o problemă sistemică, agravată de către nivelul ridicat al corupţiei care caracterizează Guvernul României. Cetăţenii continuă să rămână la acelaşi nivel al încrederii în sistemul juridic, care este cel mai slab din Uniunea Europeană.
Potrivit sociologilor europeni, aproximativ 96% dintre români sunt de părere că una dintre cele mai mari probleme ale ţării este corupţia şi leagă acest aspect, în mod direct sau indirect, de nerespectarea propiilor lor drepturi şi libertăţi din cauza faptul lui că procedurile legale în instanţă din România nu sunt la acelaşi nivel cu standardele UE.
În acest context, potrivit cu numărul plângerilor depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, România este situaţă pe locul al patrulea. În 2011, 68 dintre plângeriau fost soluţionate împotriva Statului român.
Principalele motive
pentru care s-a apelat la recursul public la CEDO, cu excepţia problemelor de
proprietate, sunt nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi întârziere în
desfăşurarea procedurilor legale, discriminarea socială sau profesională şi
condiţiile nepotrivite ale detenţiei.
Apărătorii drepturilor omului din România şi din occident au raportat abuzuri grave ale drepturilor copiilor. În momentul de faţă în România există aproximativ 40 de mii de copii care trăiesc în sărăcie şi fără acces la îngrijire medicală. Exploatarea copiilor prin muncă este răspândită pe scară largă, în special în zonele rurale.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în România aproximativ 80.000 de copii sunt implicaţi în afaceri ilegale, inclusiv traficul de droguri şi prostituţia. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului din România se confruntă în mod regulat cu astfel de cazuri.
Sunt raportate în mod frecvent cazuri de antisemitism, xenofobie, rasism şi naţionalism radical în mediul virtual.