Otrăvirea lui Navalnîi. Parlamentarii ruşi le cer colegilor germani să „o ia la întrebări pe Merkel” pentru implicarea Germaniei în campania împotriva Rusiei

Preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, i-a îndemnat pe colegii din Bundestagul german să discute cu cancelarul german Angela Merkel despre acţiunile care atrag Germania în campania antirusească creată în jurul incidentului cu Navalnîi.

„Este clar, Germania este un ostatic al NATO şi este forţată să joace un rol impus. Dar sarcina forţelor politice sănătoase este să clarifice această situaţie şi să împiedice implicarea Germaniei într-o campanie antirusească. Bundestagul ar trebui să-i pună întrebări lui Merkel despre aceste acţiuni, care împiedică dezvoltarea viitoare a relaţiilor de prietenie dintre popoarele ţărilor noastre” – a declarat Viaceslav Volodin, citat de serviciul de presă al Dumei de Stat.

 Preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus a subliniat că Duma de Stat este pregătită să discute despre incident cu colegii germani într-un format interparlamentar. „Pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dezvolte în continuare, acestea trebuie să se bazeze pe principiile respectului reciproc, al sincerităţii şi al lipsei standardelor duble. Având în vedere relaţiile de lucru care s-au stabilit între parlamentele din Rusia şi Germania, ar fi fost corect să uzăm de posibilităţile de dialog dintre ţările noastre existente pe linia parlamentară. Credem că ar fi corect ca fracţiunile parlamentare din Bundestagul Germaniei să analizeze această situaţie. Şi noi, la rândul nostru, suntem pregătiţi pentru dialog” – a adăugat Volodin. 

Reprezentanţi ai domeniului politic şi diplomatic german au cerut joi o reacţie europeană comună la otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, transmite Reuters. Printre altele, ei susţin că ar trebui reconsiderat proiectul NordStream 2, conducta de gaz care ar urma să lege Rusia de Germania prin Marea Baltică.

După otrăvirea principalului oponent al Kremlinului cu Noviciok - un agent neurotoxic - cancelarul german Angela Merkel a declarat că se aşteaptă ca Moscova să se alăture eforturilor de elucidare a incidentului şi că Germania se va consulta cu aliaţii din NATO în privinţa reacţiei. Ea a deschis astfel perspectiva unor noi sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, apreciază Reuters.

''Trebuie să existe o reacţie europeană'', a declarat Norbert Roettgen, liderul comisiei parlamentare germane pentru politica externă, la postul de radio Deutschlandfunk. El fusese întrebat dacă ar trebui oprit proiectul NordStream 2. ''Trebuie să urmăm o politică dură, trebuie să răspundem în singurul limbaj pe care îl pricepe (preşedintele rus Vladimir) Putin - adică vânzările de gaze'', a adăugat politicianul, membru al partidului conservator de guvernământ condus de Merkel.

Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen şi fost ambasador la Washington, susţine ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO. El a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi. ''Dacă dorim să trimitem Moscovei un mesaj clar alături de partenerii noştri, pe agendă trebuie să se afle relaţiile economice, iar asta înseamnă că nu trebuie exclus proiectul NordStream 2'', a arătat el. ''Nu putem ridica un zid între Occident şi Moscova, ar însemna să mergem cu un pas prea departe, dar există o soluţie de mijloc, ceva între gesturile diplomatice şi boicotul total'', consideră diplomatul.

Rusia a negat implicarea în otrăvirea lui Navalnîi, după ce autorităţile de la Berlin au anunţat că un laborator militar german a furnizat ''dovezi fără echivoc'' privind otrăvirea cu Noviciok. Opozantul rus este internat la terapie intensivă într-un spital din capitala Germaniei. Ministerul de externe de la Moscova a respins ca nedovedite acuzaţiile privind utilizarea agentului neurotoxic.

 UE ameninţă cu sancţiuni

Uniunea Europeană a îndemnat joi Moscova să efectueze o anchetă privind otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi şi nu a exclus aplicarea de sancţiuni, notează AFP.

"Guvernul rus trebuie să facă tot posibilul pentru a desfăşura o anchetă aprofundată asupra acestei crime şi în deplină transparenţă", a declarat într-un comunicat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în numele celor 27 de state membre.

El s-a referit la eventuale sancţiuni: "UE lansează un apel la un răspuns internaţional comun şi îşi rezervă dreptul de a lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri restrictive".

Uniunea Europeană "condamnă cu cea mai mare fermitate tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, care a fost otrăvit cu un agent neurotoxic militar de tip Noviciok, similar celui folosit în tentativa de asasinare" a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi fiicei sale, Iulia, în 2018, în Anglia.

"Impunitatea nu poate fi şi nu va fi tolerată", a adăugat Josep Borrell.

"Uniunea Europeană invită Federaţia Rusă la cooperare deplină cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a garanta o anchetă internaţională imparţială", a subliniat el.

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice îşi exprimă ''preocuparea gravă'' în cazul Navalnîi

Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) şi-a exprimat "preocuparea gravă" după declaraţiile Berlinului conform cărora opozantul rus Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic, Noviciok, relatează AFP şi DPA.

Şeful OIAC, Fernando Arias, a adăugat că această instituţie internaţională cu sediul la Haga este pregătită să ajute orice stat membru care i-ar cere sprijinul.

"Conform Convenţiei privind Armele Chimice, orice otrăvire a unei persoane prin folosirea unui agent neurotoxic este considerată o folosire a unei arme chimice. O astfel de acuzaţie este un subiect de preocupare gravă", a adăugat el.

Arias a afirmat că "utilizarea de arme chimice de către oricine în orice circumstanţe" este "condamnabilă şi total contrară normelor legale stabilite de comunitatea internaţională".

OIAC "continuă să urmărească situaţia şi este pregătită (...) să sprijine orice state membru care i-ar solicita ajutorul", a adăugat el.