„Nu am mai ieșit din casă din 2020”. Poveștile unor persoane vulnerabile care continuă să se izoleze la aproape șase ani de la pandemie

0
Publicat:

Deși pentru majoritatea populației lumii pandemia a devenit doar o amintire, există oameni pentru care viața a rămas blocată în martie 2020. Sunt cazuri de persoane extrem de vulnerabile, care continuă se izoleze la aproape șase ani de la începutul restricțiilor, deși recomandările oficiale în acest sens au fost retrase retrase în 2021.

Pentru persoanele imunocompromise, „pandemia” nu s-a încheiat. FOTO arhivă Freepik
Pentru persoanele imunocompromise, „pandemia” nu s-a încheiat. FOTO arhivă Freepik

The I Paper / inews.co.uk a prezentat în ajunul Crăciunului poveștile a trei britanici aflați în astfel de situații.

Sally Holt (57 de ani) și Steve Holt (68 de ani) trăiesc, de aproape șase ani, într-o izolare aproape totală. Ea are lupus, iar el suferă de cancer de sânge. Cei doi sunt considerați extrem de vulnerabili și au început să se ferească de orice contact încă din februarie 2000, înainte ca restul lumii să înțeleagă ce urma să se întâmple.

De atunci, nu au mai intrat într-un magazin, într-un restaurant sau într-un spațiu public. Ieșirile lor se limitează la drumurile către spital.

Pentru Sally, această existență este o „jumătate de viață”, dar cel mai mult o doare impactul asupra fiicei lor, Flo.

Ani de zile au purtat măști în casă și au stat la distanță unii de alții. Chiar și acum, când fiica lor vine acasă de la facultate, primul lucru pe care îl face este un test Covid cu un aparat special cumpărat din Germania. Abia după ce aparatul indică un rezultat negativ își pot permite o îmbrățișare.

Deși guvernul britanic a renunțat la recomandările de „shielding” în 2021, familia Holt nu a simțit nicio schimbare: vulnerabilitatea lor a rămas aceeași, iar lumea din jur a devenit, în ochii lor, mai periculoasă, pentru că oamenii nu mai iau măsuri de precauție.

Povestea lui Glyn Huskisson

O poveste la fel de grea este cea a lui Glyn Huskisson, o femeie de 72 de ani care a primit un transplant de rinichi în 2020.

Știa că medicamentele imunosupresoare o expun la riscuri mari, așa că a continuat să se protejeze cu strictețe: purta mască FFP3 chiar și la benzinărie, folosea filtre HEPA acasă și evita orice contact inutil. Totuși, în octombrie anul acesta, după o scurtă vacanță cu o prietenă testată negativ, a făcut Covid.

Boala a lovit-o puternic: a ajuns la spital cu dificultăți de respirație și ritm cardiac neregulat, iar medicii i-au spus că aritmia ar putea fi o complicație a infecției.

Viața ei s-a schimbat radical din acel moment. Din femeia activă, care mergea zilnic pe jos și făcea sport, a devenit o persoană care obosește doar ridicându-se în picioare.

Mărturisește că a devenit incapabilă să iasă din casă sau să gătească și așteaptă acum o procedură cardiacă pentru a-și stabiliza ritmul inimii.

The I Paper arată o realitate ignorată de multe ori: pentru persoanele imunocompromise, pandemia nu s-a încheiat niciodată. În timp ce lumea s-a întors la normal, acești oameni trăiesc încă în umbra unui virus care, pentru ei, rămâne o amenințare constantă.

Amintim că, în martie 2023, la cinci ani de la debutul pandemiei de COVID-19, specialiștii au tras linie și au contabilizat o parte din pagubele lăsate de aceasta. Concluzia a fost că mulți oameni au rămas cu sechele fizice pe viață, alții se luptă cu tulburări psihice, iar societatea a fost puternic divizată.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite