Negocierile post-Brexit dintre UE şi Marea Britanie s-au împotolit la Curtea Europeană de Justiţie

Uniunea Europeană a propus Londrei să relaxeze controalele asupra anumitor mărfuri destinate Irlandei de Nord pentru a reduce tensiunile cu provincia britanică privind aprovizionările în urma Brexitului, Totuşi, Bruxelles refuză să renegocieze, în special capitolele cu privire la prezenţa justiţiei europene în provincie.

Aceste propuneri reprezintă ''răspunsul nostru sincer la îngrijorări'' în Irlanda de Nord, a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, prezentând oferta europeană.

Măsura ar viza ''o gamă largă'' de mărfuri provenind din Marea Britanie şi ''consumate în Irlanda de Nord'', se precizează într-un comunicat. Măsura ar avea ca efect reducerea controalelor cu aproximativ 80% şi a formalităţilor vamale cu 50%, creând un fel de ''cale rapidă'' pentru aceste produse, a subliniat comisarul.

În schimb, pentru a proteja integritatea pieţei interne europene şi pentru a se asigura că aceste produse nu intră pe piaţă, Londra ar trebui să ofere garanţii, cum ar fi o etichetă care să indice că mărfurile sunt destinate vânzării ''numai'' în Regatul Unit şi un mecanism de ''reacţie rapidă'' pentru identificarea şi soluţionarea problemelor, în condiţiile unor măsuri unilaterale luate de Bruxelles.

Comisia este pregătită să înceapă ''discuţii intense cu guvernul britanic pentru a obţine o soluţie durabilă şi comună cât mai curând posibil'', precizează comunicatul executivului european. O delegaţie a Comisiei s-a deplasat miercuri la Londra pentru a prezenta oferta europeană.

La rândul său, Sefcovic urmează să se întâlnească vineri la Bruxelles cu ministrul britanic pentru Brexit, David Frost.

Considerat responsabil de Londra pentru dificultăţile de aprovizionare în provincia britanică, protocolul nord-irlandez, încheiat în cadrul tratatului pentru Brexit, afectează relaţiile dintre Londra şi Bruxelles de luni de zile.

Protocolul nord-irlandez anexat Acordului de retragere a Regatului Unit din UE stipulează că, pentru a preveni o reintroducere a frontierei fizice între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, care ar ameninţa Acordul de pace din Vinerea Mare semnat în 1998, controalele vamale se vor efectua în porturile nord-irlandeze, inclusiv pentru mărfurile venite din Marea Britanie.

Textul, criticat pentru că ar perturba aprovizionarea Irlandei de Nord, a provocat iritare în interiorul comunităţii unioniste, favorabilă rămânerii acestei provincii în Regatul Unit. Guvernul de la Londra, care a semnat documentul, a solicitat renegocierea acestuia, susţinând că este nefuncţional în forma sa actuală. 

Curtea Europeană de Justiţie, principala problemă 

BBC notează că, potrivit acestor propuneri, cea mai mare parte a controalelor asupra mărfurilor britanice urmează să fie anulate. Mişcarea produselor alimentare din Marea Britanie în Irlanda de Nord s-a confruntat cu cele mai mari dificultăţi din cauza regulilor stricte ale UE.

Însă "problema cu protocolul în acest moment este că legislaţia UE, având Curtea Europeană de Justiţie în calitate de executant, se aplică în Irlanda de Nord fără niciun proces democratic", a spus Lord David Frost, ministrul britanic pentru Brexit, miercuri, înainte de publicarea propunerilor UE. "Acest lucru trebuie să se schimbe dacă dorim să găsim aranjamente cu care oamenii să poată trăi", a mai spus oficialul britanic citat de BBC.

Oliver Dowden, preşedintele Partidului Conservator este de părere că propunerile Comisiei sunt „binevenite”, dar a adăugat că este important să existe o „schimbare fundamentală” a protocolului.

Dowden a repetat, de asemenea, insistenţa Downing Street de eliminare a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) din protocolul Irlandei de Nord. Downing Street consideră că aceasta rămâne o cerere „centrală”  britanică, ridicând întrebări dacă negocierile pot ajunge la o reuşită, având în vedere că UE este fermă în ideea de a nu renegocia principiile legale fundamentale ale protocolului.

Irish Times scrie că surse din Marea Britanie au confirmat asupra faptului că o parte intrinsecă a problemei Protocolului o constituie Curtea Europeană de Justiţie, pe care o descriu ca fiind ”prea discreditată în rândul comunităţii unioniste din Irlanda de Nord”.

Iar The Guardian scrie că Firmele nord-irlandeze salută propunerile, ba, mai mult, spun că CE a ascultat şi a trecut „dincolo de aşteptări”, sporind speranţele pentru o înţelegere. Oamenii de afaceri spun că promisiunea de a elimina majoritatea controalelor pentru alimentele şi mărfurile britanice care intră în Irlanda de Nord şi documentele vamale ar putea constitui baza unui acord.

Liderii din industrie au recunoscut cererile privind „linia roşie” din partea Regatului Unit şi a sindicaliştilor de a se renunţa la rolul de arbitru al CEJ. Dar au spus că nu este o prioritate pentru întreprinderile locale.

Parisul pregătit să riposteze împotriva Londrei peste o săptămână

Franţa va lua măsuri de "replică" sau chiar de "retorsiune" dacă în termen de o săptămână Marea Britanie nu acordă mai multe licenţe pescarilor francezi, a declarat miercuri seara secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, citat de AFP.

"Peste aproximativ o săptămână, vom anunţa măsuri de răspuns, de replică, de retorsiune dacă este cazul, naţionale sau europene, dacă nu avem semnale britanice concrete cu privire la problema licenţelor", a indicat Clement Beaune în Senatul Franţei miercuri seară.

Parisul ameninţă în special să reducă livrările de energie electrică către Jersey şi să ia măsuri în sectorul serviciilor financiare sau al cercetării.

"Am fost foarte răbdători, prea răbdători (..) Britanicii nu vor să acorde un anumit număr de licenţe nu pentru că le lipsesc informaţii, ci pentru că au făcut această alegere politică", a insistat secretarul de stat.

Acordul post-Brexit, încheiat in extremis la sfârşitul anului trecut între Londra şi Bruxelles, prevede că pescarii europeni pot continua să lucreze în anumite ape britanice cu condiţia obţinerii unei licenţe, acordată dacă pot dovedi că au pescuit acolo înainte. Dar francezii şi britanicii se dispută cu privire la natura şi amploarea documentelor justificative care trebuie furnizate.

În zonele de pescuit încă disputate (zona de 6-12 mile a coastelor britanice şi a insulelor din Canalul Mânecii), Londra şi Jersey au acordat astfel un total de puţin peste 200 de licenţe definitive, în timp ce Parisul reclamă încă 244.

"Nu este o problemă franceză (...) Este o problemă europeană", a insistat Clément Beaune, amintind că Belgia şi Irlanda sunt, de asemenea, preocupate. "Ne mobilizăm partenerii europeni", a adăugat el.

Luni, 11 ţări, inclusiv Franţa care a cerut un front european împotriva Londrei după deciziile britanice privind licenţele de pescuit, au semnat o declaraţie comună prin care critică răspunsurile Regatului Unit la acest dosar.

Pe lângă Franţa, Germania, Belgia, Cipru, Spania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia şi Suedia au semnat această declaraţie.