NATO şi UE îl aşteaptă cu nerăbdare pe Joe Biden să reseteze relaţiile transatlantice. Propunerea României
0
Aliaţa Nord Atlantică l-a invitat la un summit la începutul anului pe Joe Biden, după ce îşi va prelua mandatul, în ianurie, iar Uniunea Europeană a pregătit un document intitulat „O nouă agendă pentru UE şi SUA, pentru o schimbare global.
Alianţa Nord-Atlantică a întors foaia anilor Trump, marţi, cu ultima reuniune din acest an a miniştrilor de Externe şi aşteaptă cu nerăbdare instalarea la Casa Albă a lui Joe Biden pentru a consolida legăturile cu Statele Unite, comentează AFP.
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, îl aşteaptă pe Joe Biden la Bruxelles pentru un summit la începutul anului 2021 şi nu şi-a ascuns satisfacţia după alegerea fostului vicepreşedinte al lui Barack Obama. „Este un lucru bun pentru noi toţi. Joe Biden este un fervent partizan al NATO.
Putem spera să întărim legăturile transatlantice“, a spus el luni, în cadrul prezentării reuniunii miniştrilor de externe. Marţi, reuniunea a fost dedicată viitorului Alianţei, pusă la încercare de neîncrederea pe care i-a inspirat-o preşedintelui Donald Trump, precum şi „capacităţii Alianţei de a se adapta pentru a face faţă schimbărilor în raportul de forţe odată cu reînarmarea Rusiei şi ascensiunea Chinei ca putere economică şi militară “, a declarat Jens Stoltenberg la sfârşitul primei zile.
„NATO va avea viitorul pe care i-l vor oferi membrii săi. Va depinde de reangajarea Statelor Unite, de angajamentul europenilor şi de capacitatea Alianţei de a trata problemele puse de Turcia, membru al Alianţei, dar care depăşeşte limitele“, a comentat un responsabil al Alianţei. Un raport comandat mai multor experţi asupra reformelor care trebuie avute în vedere pentru o mai bună funcţionare a Alianţei a fost făcut public marţi. Acesta face o serie de recomandări, în special necesitatea de a proteja infrastructura vitală din ţările Alianţei împotriva investiţiilor chineze.
O modificare a regulilor pentru luarea deciziilor este, de asemenea, menţionată în raport, dar nu are nicio şansă de a fi aprobată. „Este necesară unanimitatea şi nu trebuie să ne aşteptăm la o punere în discuţie a consensului“, a declarat reprezentantul unei ţări membre. Aliaţii se aşteaptă de la Joe Biden să redea Statelor Unite rolul lor în cadrul Alianţei, dar se declară „realişti“. „Nu mă aştept la schimbări fundamentale majore în strategie“, a comentat un responsabil european.
Dezangajarea militară americană va continua şi europenii vor fi chemaţi să îşi asume mai multe responsabilităţi în cadrul misiunilor Alianţei în Afganistan şi Irak, a subliniat Jens Stoltenberg. Dorinţa europeană de autonomie strategică stârneşte însă preocupare în cadrul Alianţei. „Orice tentativă de îndepărtare de America de Nord îi va diviza pe europeni“, a avertizat Jens Stoltenberg.
România, dispusă să găzduiască un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei NATO
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a pledat marţi, la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor NATO, pentru iniţierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic al Alianţei, dar şi pentru înfiinţarea şi găzduirea de către România a unui Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Bogdan Aurescu a participat la prima sesiune din cadrul reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, care se desfăşoară, în format videoconferinţă, în perioada 1-2 decembrie.
,,Discuţiile în format aliat au debutat cu un schimb de opinii cu cei doi co-preşedinţi ai Grupului de experţi, pe tema procesului de reflecţie privind consolidarea dimensiunii politice a NATO. Aceştia au prezentat principalele concluzii ale raportului elaborat de către Grup, conform mandatului stabilit de şefii de stat şi de guvern la Summit-ul NATO de la Londra din decembrie 2019. Evidenţiind că Alianţa va avea un rol sporit într-un mediu de securitate în continuă schimbare, grupul de experţi apreciază că este necesar ca NATO să se adapteze în permanenţă la cerinţele de securitate şi să îşi consolideze rolul de principal for politic pentru discutarea provocărilor strategice şi geopolitice care vizează comunitatea occidentală", se arată în comunicat.
Conform sursei citate, Bogdan Aurescu a evidenţiat că România va susţine şi se va implica activ în procesul de reflecţie din cadrul Alianţei - NATO 2030 - gestionat de Secretarul general şi care va fi subsecvent activităţii Grupului de experţi, menit să conducă la o veritabilă viziune strategică asupra profilului NATO. Şeful diplomaţiei române a subliniat că o atenţie specială trebuie acordată, în continuare, consolidării rolului NATO, reafirmării rolului central al legăturii transatlantice pe baza principiilor coeziunii, unităţii şi solidarităţii aliate, precum şi revitalizării parteneriatelor NATO din perspectiva continuării politicii uşilor deschise.
,,Faţă de modificarea parametrilor mediului internaţional de securitate de la adoptarea Conceptului Strategic al Alianţei de la Lisabona (2010), a pledat pentru iniţierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic al NATO. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a salutat accentul pus de raportul Grupului de experţi pe importanţa rezilienţei Aliaţilor şi a Alianţei, NATO fiind în măsură să asigure cadrul necesar pentru facilitarea eforturilor naţionale în acest sens. Astfel, a evidenţiat că România este pregătită să sprijine activ eforturile pe acest palier", precizează MAE.
În acest context, ministrul român a anunţat, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.
Un alt subiect abordat în cadrul discuţiilor a fost legat de relaţiile cu Rusia, Bogdan Aurescu subliniind importanţa continuării eforturilor de asigurare a descurajării şi apărării aliate, precum şi continuarea sprijinului pentru partenerii din Vecinătatea Estică, pentru a susţine consolidarea rezilienţei acestora faţă de presiunile interne şi externe cu care se confruntă. De asemenea, a accentuat şi argumentat asupra necesităţii ca tema conflictelor prelungite sau îngheţate din regiunea Mării Negre să beneficieze de atenţie sporită pe agenda NATO, acestea fiind utilizate pentru afectarea stabilităţii regionale şi a securităţii euroatlantice.
,,În ceea ce priveşte Afganistanul, ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul pentru procesul de pace şi speranţa că un acord de pace va putea fi atins în curând. A exprimat îngrijorare cu privire la dezvoltările recente în plan securitar. Evidenţiind că NATO reprezintă o ancoră de predictibilitate pentru această ţară, a subliniat importanţa unei coordonări strânse între aliaţi cu privire la viitorul prezenţei militare aliate în Afganistan, apreciind că orice decizie pe subiect trebuie să ţină cont de evoluţiile din teren, precum şi ţinând cont de responsabilitatea asigurării stabilităţii şi securităţii în ţară şi în regiune", se mai menţionează în comunicat.
Reuniunea miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO va continua miercuri cu două sesiuni de lucru, la care vor participa şi unele state partenere ale Alianţei. Oficialii vor aborda securitatea în regiunea Mării Negre şi vor avea un schimb de opinii privind China, informează MAE.
Propunerile UE
Şi UE îi întinde o mână lui Joe Biden. Ambasadorii UE au discutat pe marginea unui document al Consiliului. Intitulat „O nouă agendă pentru UE şi SUA, pentru o schimbare global“, liderii europeni se vor întâlni curând să îl dezbată.
Deocamdată, UE îi propune lui Biden coordonarea cu Statele Unite în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate în ceea ce priveşte China, Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu, Africa, Balcanii de Vest, vecinătatea estică şi America Latină, adică, practic întreaga configuraţie internaţională şi fiecare dintre locurile în care Europa şi Statele Unite au desfăşurat în ultimii patru ani, foarte des, politici în paralel, dacă nu chiar contradictorii.
Bruxelles-ul speră, de asemenea, că întoarcerea Statelor Unite în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, promisă de Biden, va marca începutul unei agende comune pentru pregătirea şi răspunsul la urgenţele globale de sănătate, iar întoarcerea în Acordul de la Paris privind lupta împotriva schimbărilor climatice este interpretată şi ca o oportunitate de a conveni cât mai curând posibil un calendar pentru neutralitatea climei.
Se încarcă comentariile...
