Motivul pentru care Germania este reticentă în a sprijini Ucraina cu arme. Experţii spun că există o explicaţie istorică
0Refuzul Germaniei de a se alătura celorlalţi membri NATO în furnizarea de arme Ucrainei i-a deranjat pe unii aliaţi şi a ridicat semne de întrebare cu privire la poziţia Berlinului în raport cu acţiunile Moscovei. Experţii spun că poziţia Germaniei este parţial înrădăcinată în istoria sa nefastă de agresiune din secolul XX, scrie AP.
Problema a ieşit la suprafaţă la sfârşitul săptămânii trecute, în urma unui raport potrivit căruia Berlinul a mers atât de departe încât a împiedicat Estonia să furnizeze vechi obuziere germane Kievului pentru a se apăra de trupele ruseşti care se concentrează în apropierea graniţei ucrainene. Poziţia Germaniei cu privire la livrările de arme nu corespunde nivelului relaţiilor noastre şi situaţiei actuale de securitate”, a declarat pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.
Olaf Scholz dă asigurări că Germania este alături de partenerii săi din NATO, dar cu o condiţie
În faţa reporterilor, cancelarul german Olaf Scholz a negat luni că a fost luată o decizie în privinţa obuzierelor şi a reiterat că ţara sa este alături de aliaţii săi din NATO şi Uniunea Europeană pentru a se opune oricărei incursiuni ruseşti în Ucraina.
„În cazul în care această situaţie se va produce, vom acţiona împreună”, a declarat el reporterilor.
Totuşi, deşi Germania va continua să ofere ajutor Ucrainei, va exista o excepţie, a spus cancelarul german: „Nu furnizăm arme letale”.
Această poziţie, criticată la Kiev şi, mai puţin zgomotos, la Washington şi Londra, a provocat consternare în rândul unora dintre germani, care se tem că ţara lor ar putea să nu fie considerată un partener de încredere, mai notează AP.
„Câţi dintre cei de la Berlin sunt de fapt conştienţi de modul în care politica noastră aparent confuză faţă de Ucraina dăunează nu doar (Germaniei), ci întregii UE?", întreabă fostul ambasador al Germaniei în Statele Unite şi în prezent şef al Conferinţei anuale de securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger.
Reticenţa Germaniei la militarizare vine pe fond istoric
„Există moştenirea evidentă a propriei militarizări a Germaniei în Europa în timpul celor două războaie mondiale care i-a determinat pe mulţi lideri germani să considere orice răspuns militar ca fiind ultima soluţie”, explică Rachel Ellehuus, director adjunct al programului Europa, Rusia şi Eurasia la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale cu sediul la Washington.
Însă această atitudine s-ar putea întoarce împotriva Germaniei, spune ea: „Actualul guvern nu pare să înţeleagă că trimiterea de arme defensive în Ucraina ar putea, de fapt, să descurajeze continuarea agresiunii ruseşti”.
Şi în timp ce Germania a subliniat în trecut poziţia sa restrictivă privind exporturile de arme către zonele de conflict, analiştii spun că regula nu a fost aplicată în mod consecvent.
„Au existat întotdeauna cazuri limită aici, cum ar fi războiul din Kosovo sau sprijinul acordat kurzilor împotriva SI în Siria”, a declarat experta în Rusia la Institutul german pentru afaceri internaţionale şi de securitate, Sabine Fischer.
Dezbaterea privind implicaţia Germaniei în situaţia cu care se confruntă Ucraina a venit la câteva zile după ce şeful marinei germane a demisionat în urma criticilor din ţară şi din străinătate pentru comentariile pe care le-a făcut cu privire la Ucraina şi Rusia. Vorbind la un eveniment organizat vineri în India, viceamiralul Kay-Achim Schoenbach a declarat că este important ca Rusia să fie de aceeaşi parte împotriva Chinei şi a sugerat că preşedintele rus Vladimir Putin merită „respect".
Două din cele trei partide de guvernare din Germania, social-democraţii lui Scholz şi Verzii, ar refuza ideea de a furniza arme unei ţări care nu este membră a NATO într-un conflict cu Rusia. Dar a lăsa Estonia să trimită Ucrainei vechile obuziere D-30 de 122 mm de concepţie sovietică D-30 ar putea fi un compromis acceptabil. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a precizat că, lăsând la o parte scrupulele legate de exportul de arme către Ucraina, Berlinul are o părere proastă despre comportamentul Rusiei.
„În ultimele săptămâni, peste 100.000 de soldaţi ruşi cu tancuri şi tunuri s-au adunat în apropierea Ucrainei fără niciun motiv uşor de înţeles. Şi este greu să nu vezi asta ca pe o ameninţare", a declarat ea în timpul unei vizite recente la Moscova.
Nord Stream 2, un semn de întrebare care poate să devină un avantaj
Vorbind alături de omologul său rus, pe care l-a numit „drag coleg", Baerbock a recunoscut „suferinţa şi distrugerea pe care noi, germanii, le-am adus popoarelor din Uniunea Sovietică" în timpul perioadei naziste, dar a avertizat că Germania este dispusă să ia în considerare măsuri dure dacă Rusia acţionează împotriva Ucrainei. Aceasta include punerea sub semnul întrebării a viitorului noului gazoduct Nord Stream 2, menit să aducă gazele naturale atât de necesare din Rusia în Germania. O astfel de acţiune împotriva celui mai mare furnizor de energie al său ar avea un preţ ridicat şi pentru Germania.
Având în vedere planurile de a opri ultimele trei centrale nucleare în acest an şi de a renunţa treptat la utilizarea cărbunelui până în 2030, dependenţa Germaniei de gaz va creşte pe termen scurt, până când va fi disponibilă suficientă energie regenerabilă, a declarat Georg Zachmann, membru senior al grupului de reflecţie economică Bruegel din Bruxelles.
Cu toate acestea, oficialii germani consideră faptul că Germania este un client important al gazului rusesc îi poate oferi un avantaj, deoarece Moscova nu va dori să îşi strice reputaţia de furnizor de încredere de gaz, construită cu greu de-a lungul deceniilor.
Luând cuvântul luni la o reuniune a miniştrilor de externe din UE la Bruxelles, Baerbock a declarat că prioritatea guvernului german este de a detensiona situaţia din Ucraina, atenuând apelurile aliaţilor pentru sprijin militar pentru Kiev şi noi sancţiuni rapide împotriva Moscovei.