Moștenirea lui Benedict al XVI-lea își lasă umbra asupra papei Francisc
0După moartea fostului papă emerit Benedict al XVI-lea, mulți catolici speră că Vaticanul va putea demara reformele de anvergură îndelung așteptate. Însă poziția lui Papa Francisc este slabă, și, în plus, actualul suveran pontif are o mulțime de adversari, se arată într-un editorial Der Spiegel dedicat moștenirii lui Benedict al XVI-lea.
La moartea papei Ioan Paul al II-lea, potopul de pelerini care s-a revărsat în capitala Italiei a avut proporții biblice. Zeci de mii de credincioși au însoțit cortegiul funerar la Bazilica Sfântul Petru, în aprilie 2005, mulți dintre ei în lacrimi, iar alții intonând cântece bisericești, aplauzele izbucnind în repetate rânduri. Peste un milion de oameni i-au adus un ultim omagiu lui Ioan Paul al II-lea.
În contrast, nici măcar 200.000 de credincioși nu s-au strâns când a fost depus trupul neînsuflețit al Papei emerit Benedict al XVI-lea - fostul cardinal Joseph Ratzinger, și doar aproximativ 50.000 de persoane au fost prezenți la funeraliile sale, joia trecută.
Interesul pentru eveniment a fost destul de limitat și în Germania, cu toate că Benedict a fost primul șef german al Sfântului Scaun în 482 de ani. Sigur, Benedict al XVI-lea nu a fost nici pe departe la fel de popular ca predecesorul său. Lipsa sa de carismă este însă doar unul dintre motivele acestui dezinteres față de decesul fostului papă, nu doar în Germania, ci și în restul lumii catolice.
Această manifestare destul de restrânsă a doliului arată cât de înstrăinată a devenit Biserica Catolică pentru mulți credincioși - dar și cât de avansată este decăderea sa. În percepția publică, catolicismul nu mai este asociat doar cu integritatea, eticheta și echitatea, ci și cu agresiunile sexuale comise asupra copiilor și adolescenților. Unii părinți catolici abia îndrăznesc să mai anunțe când își trimit copiii la împărtășanie, așa de proastă a devenit imaginea Bisericii catolice. În Germania, peste 2,5 milioane de persoane au părăsit biserica de când a fost făcut public scandalul abuzurilor, în 2010.
Benedict al XVI-lea a fost una dintre fețele acestei crize epocale. În cursul pontificatului său, a fost dezvăluit un număr șocant de cazuri de abuzuri sexuale asupra copiilor și adolescenților. Iar Biserica a continuat să se erodeze și după ce acesta s-a retras. În Germania, un segment semnificativ al victimele abuzurilor are sentimentul că este ignorat. Între timp mișcarea reformistă Maria 2.0 luptă în van pentru o mai mare implicare a femeilor în Biserică, în timp ce, la Köln, cardinalul Rainer Maria Woelki îi împinge pe credincioși la disperare cu încăpățânarea sa.
Succesorii cardinalului Ratzinger continuă să țină Biserica sub control
În prezent, odată cu moartea papei emerit, unii au speranța că Papa Francisc, considerat de mulți ca fiind mai liberal decât predecesorul său, are în sfârșit o libertate mai mare de acțiune. Astfel, ar fi posibil ca el să acționeze pentru a face biserica mai democratică și va consolida rolul femeilor. Totodată, el ar putea arăta mai multă toleranță față de homosexualitate. Dar sunt atare speranțe justificate?
Nu există prea multe lucruri care să vină în sprijinul lor. Tabăra pe care a reprezentat-o Benedict al XVI-lea este puternică. Succesorii săi continuă să țină Biserica în mrejele lor. În aceste condițiii, până și încercările prudente de reformă lansate de o mână de episcopi din Germania nu au nici cea mai mică șansă în fața Romei.
De la presupusa sa retragere, Ratzinger a criticat aspru ideea permiterii catolicilor recăsătoriți să se împărtășească. El argumenta că generația 1968 este parțial vinovată pentru abuzurile sexuale asupra copiilor care au fost săvârșite de clerici. Și a susținut că „societatea modernă” exprimă un "crez anticreștin" odată cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.
Cu astfel de declarații, papa a rămas din umbră eroul forțelor tradiționale de la Vatican - forțe care sunt despărțite printr-o prăpastie uriașă de viața obișnuită a catolicilor laici. Facțiunea lui Benedict exercită o influență uriașă la Vatican. Este un fapt cert că vor continua să acționeze în contradicție cu Francisc, pe care îl consideră o persoană prea puțin influentă.
Liderii Bisericii de la Vatican se tem cel mai tare de o fractură deschisă între țările catolice liberale și cele conservatoare.
Prelați precum cardinalul american Raymond Burke, un aliat de lungă durată al lui Ratzinger au denunțat folosirea de către Francisc a termenului „Pământul Mamă” ca fiind eretică. Iar când actualul papă a cerut mai multe protecții pentru parteneriatele homosexuale, Burke a desconsiderat acest apel drept o „opinie privată”.
Francisc a fost considerat pe scară largă ca fiind un reformator când a fost ales papă, în 2013. Doar că pozițiile sale sunt adesea confuze, iar el transmite mesaje amestecate. Dacă îi numește uneori pe homosexuali ca fiind „copiii lui Dumnezeu”, totodată a interzis binecuvântarea cuplurilor de același sex.
Biserica Catolică are nevoie de reformare profundă. Episcopii germani au lansat Calea Sinodală, un format în care pot avea discuții cu laicii despre probleme precum dezlegarea celibatului sau potențiale reforme ale aparatului bisericesc. Însă pentru tradiționaliștii aceste discuții merg mult prea departe. În iulie, Sfântul Scaun i-a avertizat pe participanți că „nu ar fi legal să inițieze ... noi structuri sau doctrine oficiale”.
În spatele zidurilor Vaticanului, cea mai mare temere a liderilor Bisericii este să se producă o fractură fățișă între țările liberale și cele conservatoare din sânul catolicismului. În prezent, credincioșii germani părăsesc Biserica în masă. Numai anul trecut, se estimează că 400.000 de catolici au întors spatele Romei. Adică de două ori mai mulți decât numărul total de pelerini care au călătorit la Roma cu ocazia morții lui Benedict al XVI-lea, scrie Felix Bohr într-un editorial publicat de Der Spiegel.
Se încarcă comentariile...
