Migranţii afgani rămaşi blocaţi la graniţa greco-macedoneană sunt transferaţi la Atena. OIM: Peste 100.000 de migranţi au ajuns de la începutul anului în Europa

Migranţi afgani cer deschiderea frontierei dintre Grecia şi Macedonia FOTO AFP

Poliţia greacă a început marţi dimineaţa să transfere cu autocarele la Atena sute de migranţi afgani rămaşi blocaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia după ce autorităţile de la Skopje nu i-au lăsat să intre în teritoriul macedonean pentru a-şi continua călătoria către ţări din vestul şi nordul Europei.

Cel puţin şapte autocare au fost trimise pentru a-i prelua pe migranţii afgani de la graniţa dintre Grecia şi Macedonia şi a-i transfera la centre temporare de adăpost din Atena, au anunţat pentru AFP surse din cadrul poliţiei.

Aproximativ 600 de afgani au manifestat luni pe calea ferată din apropierea postului de frontieră Idomeni pentru a cere „deschiderea frontierei“. Trei dintre ei au escaladat gardul de la frontieră şi au fost reţinuţi. În total, 4.000 de migranţi se aflau marţi la Idomeni, printre care şi numeroşi sirieni şi irakieni, potrivit poliţiei.

Macedonia a blocat duminică frontiera sa cu Grecia, pentru a-şi arăta nemulţumirile faţă de cum gestionează afluxul de migranţi Serbia, Croaţia şi Slovenia. Potrivit poliţiei macedonene, peste  600 de migranţi au fost întorşi din drum în Macedonia după ce aceste trei ţări au decis să reducă numărul de migranţi. Autorităţile sârbe au afirmat că pur şi simplu se aliniază la atitudinea vecinilor săi balcanici, denunţând astfel măsurile luate de Croaţia.  O sursă din cadrul poliţiei croate a respins acuzaţiile potrivit cărora ar exista o interdicţie vizând migranţii afgani, explicând că aceştia nu îndeplinesc „criteriile cerute“. Potrivit unui oficial macedonean, croaţii i-ar fi auzit pe afgani vorbind în greacă şi ar fi dedus că este vorba de migranţi economici stabiliţi deja în Grecia şi care vor să profite de valul actual pentru a ajunge în Occident.

Migranţii încing spiritele între Atena şi Viena

Atena a anunţat luni că a „început acţiuni diplomatice“ în legătură cu atitudinea ţărilor din Balcani faţă de migranţi.

Ministrul grec pentru Migraţie, Yannis Mouzalas, a criticat decizia „unilaterală“ a Austriei de a accepta doar 80 de solicitanţi de azil pe zi şi 3.200 de migranţi în tranzit, ceea ce ar putea provoca un efect de domino în Balcani.

De asemenea, autorităţile de la Atena au protestat faţă de iniţiativa organizării miercuri, la Viena, a unei reuniuni ministeriale pe tema migraţiei, întâlnire la care Grecia nu a fost invitată, relatează agenţia France-Press, citată de Agerpres.

„Cu această acţiune unilaterală şi deloc amicală, se încearcă, în absenţa Greciei, să se adopte decizii ce vizează direct frontierele Greciei“, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului grec de Externe.

Ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, i-a invitat pe omologii săi din ţările aflate pe aşa-numita „rută balcanică“ - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Kosovo, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Slovenia - la o reuniune de coordonare cu privire la „gestionarea problemei migraţiei“, în perspectiva reuniunii miniştrilor de Interne din UE, prevăzută pentru joi, la Bruxelles.

Peste 100.000 de migranţi au ajuns în Europa, via Mediterana, de la începutul acesui an

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat marţi că peste 100.000 de migranţi şi refugiaţi au ajuns de la începutul anului în Grecia şi Italia.

Din totalul de 104.832 de migranţi şi refugiaţi, 97.325 au ajuns pe insulele greceşti (comparativ cu 3.952 în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar 7.507 au ajuns în Italia (comparativ cu 7.882 pentru acelaşi interval din 2015), a precizat OIM într-un comunicat publicat pe site-ul organizaţiei.

Un număr de 413 migranţi şi refugiaţi şi-au pierdut viaţa în aceeaşi perioadă, „ruta pe care se înregistrează cele mai multe victime fiind în continuare cea din estul Mediteranei, dintre Turcia şi Grecia, unde au fost contabilizate 321 de decese“, a mai precizat OIM.

Conform comunicatului OIM, 35.132 de migranţi au ajuns în insulele greceşti numai în luna februarie. Aproape jumătate dintre aceştia (48%) provin din Siria, conform autorităţile elene, 25% sunt originari din Afganistan şi 17% din Irak. OIM mai estimează că, tot în februarie, 26.076 de migranţi şi refugiaţi au trecut graniţa Greciei cu Macedonia.

Slovenia trimite militari la frontieră

Luni seara, Parlamentul sloven a adoptat o lege care permite armatei să ajute poliţia la frontiera Sloveniei cu Croaţia, ca parte a eforturilor de a controla afluxul de migranţi care speră să traverseze ţara în drumul lor către ţări mai bogate din nordul Europei, informează agenţia de ştiri STA, preluată de DPA.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca măsura să aibă un impact practic redus, în condiţiile în care armata patrulează la frontieră încă de săptămâna trecută. Pentru moment nu este planificată nicio desfăşurare de forţe suplimentare. Votul îi autorizează însă de acum pe militari să exercite atribuţii care revin poliţiei în următoarele trei luni, notează Agerpres.

Legea a fost adoptată cu puţin timp înainte de miezul nopţii, după nouă ore de dezbateri, cu 69 de voturi pentru şi 5 împotrivă, cu sprijinul principalelor partide de opoziţie.

Demersul Sloveniei survine ca urmare a anunţului Austriei privind limitarea afluxului de migranţi pe teritoriul său. Începând din octombrie, când Ungaria şi-a închis graniţa cu Croaţia şi a determinat valul de migranţi să se îndrepte spre Slovenia, circa 474.000 de migranţi au intrat în Slovenia în drumul lor către Austria şi către alte ţări nord-europene. Cu o populaţie de două milioane de locuitori, Slovenia este cea mai mică ţară de pe aşa-zisa rută balcanică a migraţiei.