Lecțiile pe care Ucraina le poate învăța de la aderarea României la UE. Cele mai mari provocări ale Kievului

Bogdan Prelipcean a folosit primii săi bani din salariu pentru a-și ajuta părinții să construiască o baie interioară. Un deceniu și jumătate mai târziu, românul în vârstă de 33 de ani are un apartament nou, două mașini și o motocicletă.

România este de 16 ani în Uniunea Europeană

Această transformare este rezultatul a ceva la care mai mult de 100 de milioane de oameni din Europa de Est au visat încă de la căderea Cortinei de Fier: Aderarea la Uniunea Europeană i-a îmbogățit țara, scrie bloomberg.com.

Liderii UE se întâlnesc săptămâna aceasta la Granada, în Spania, pentru a lua în considerare un alt val de extindere, în contextul în care un nou guvern pro-rus urmează să preia puterea în Slovacia, iar SUA se luptă să aprobe acordarea unui ajutor suplimentar Kievului. Dar, cu toate acestea, acest vis începe să pâlpâie din nou în Ucraina devastată de război, în Moldova vecină și în Balcanii de Vest.

 "Nu mai există nicio comparație în ceea ce privește calitatea vieții familiei mele", a declarat Prelipcean, care lucrează la o companie de tehnologie din Iași, un oraș de aproximativ un milion de locuitori, situat în apropierea graniței României cu Republica Moldova.

În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de locuitori ai României nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era cel al Ucrainei înainte de invazia rusă. Această cifră este acum de 77% și continuă să crească.

În următorul deceniu, România și-ar putea dubla producția economică, potrivit lui Dinu Bumbacea, country manager al firmei de consultanță PWC, care a intervievat companiile cu privire la planurile lor de investiții și a luat în calcul un alt val masiv de fonduri UE.

Ucraina căuta să urmeze și ea această cale în urmă cu un deceniu, înainte ca guvernul său susținut de Kremlin să se întoarcă spre Moscova, declanșând revoluția Maidan și lanțul de evenimente care a dus la cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Acum, UE a oferit Kievului o cale de aderare în cadrul unui proces care se așteaptă să fie nesigur și să dureze ani de zile. Acest parcurs va necesita încetarea luptelor, precum și reforme majore în economie, lupta împotriva corupției și raționalizarea instituțiilor pentru a respecta normele UE.

Aderarea României oferă lecții care pot ajuta Kievul de-a lungul drumului și oferă o indicație a recompenselor potențiale. Bucureștiul a devenit un susținător hotărât al unor discuții de aderare mai rapide pentru Ucraina și pentru ceilalți vecini ai săi, precum și pentru Republica Moldova.

"România nu s-ar putea reforma fără Uniunea Europeană", a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu acordat în luna august postului de televiziune Aleph News TV. "Fără UE și NATO am fi o țară fragilă".

Când a devenit membră, România a terminat de retehnologizat economia sa planificată la nivel central pentru a se deschide către piața europeană. Guvernele succesive au vândut firmele de stat, au relaxat restricțiile comerciale și, cel mai important, au dat legi pentru instanțe pentru a ajuta la eradicarea corupției.

Acest lucru a ajutat România să recupereze decalajul față de Ungaria, care este în mod tradițional mai bogată, și să se distanțeze de Bulgaria, vecina de la Marea Neagră cu care a luptat cândva pentru ultimul loc în clasamentul UE privind sărăcia și corupția.

Sub conducerea fostului procuror anticorupție Laura Codruța Kovesi, care conduce în prezent primul minister public din UE, România a încarcerat zeci de funcționari guvernamentali în ultimul deceniu, inclusiv prim-miniștri, membri ai cabinetului și parlamentari.

A fost nevoie de o determinare feroce pentru a schimba mentalitatea oamenilor și a aborda corupția structurală la toate nivelurile statului, potrivit unei persoane care a lucrat cu ea, care a cerut să nu fie numită din cauza sensibilității subiectului. Demersul a fost sprijinit de un mecanism al UE care a promovat o revizuire judiciară finalizată anul trecut, iar campania lui Kovesi i-a adus adorația românilor.

Lupta anticorupție în România se intensifică din nou

Dar și-a făcut și dușmani. Ea a fost demisă în 2018 după ce ministrul justiției de atunci, Tudorel Toader - care a acuzat-o că a afectat imaginea României în străinătate - a câștigat o decizie a Curții Constituționale potrivit căreia aceasta și-a depășit atribuțiile. Hotărârea a fost ulterior anulată de cel mai înalt tribunal al UE.

Astfel de decizii evidențiază riscurile care ar putea încă să deraieze progresul României, într-o regiune în care guvernele populiste din Ungaria și Polonia au sacrificat finanțarea UE pentru propriul câștig politic. Un partid naționalist nou înființat a intrat în parlamentul român în 2021 și are în prezent un sondaj de 20%. Până în prezent, cele mai mari două partide din țară au colaborat pentru a-i ține pe naționaliști departe de putere.

Dar cazurile de grefă de profil înalt continuă să agite scena politică, iar unele procese trenează ani de zile în instanțe supraaglomerate, ca un avertisment împotriva mulțumirii. Direcția anticorupție a recuperat peste 1 miliard de euro din 2015 până în prezent și a redus semnificativ corupția oficială.

"Fiecare act de corupție înseamnă mai puțini bani pentru educație, sănătate sau apărare", a declarat procurorul-șef DNA Marius Voineag într-un interviu. "Înseamnă o risipă de resurse publice și este un obstacol major pentru dezvoltarea României", a adăugat el, avertizând că grefa rămâne o problemă și că sunt necesare mai multe progrese.

Kovesi, din noua sa poziție în cadrul Parchetului UE, ar putea încerca să reproducă modelul în Ucraina, unde corupția este văzută ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă țara după invazia rusă. La mai puțin de o lună de la începutul războiului, Kovesi s-a deplasat la Kiev pentru a încheia un acord de cooperare cu procurorul-șef al Ucrainei.

În ultimul deceniu și jumătate, transformarea instituțiilor din România a atras investiții străine, creând locuri de muncă și aducând know-how pentru creșterea productivității.

Din 2010 până în 2021, investițiile din străinătate aproape că s-au dublat, ajungând la peste 100 de miliarde de euro (110 miliarde de dolari), potrivit băncii centrale, pe măsură ce companiile străine au invadat țara pentru a construi orice, de la fabrici de mașini la birouri de tehnologie. Anul trecut, afluxul de bani a atins un nivel record de 11 miliarde de euro.

Printre cei mai mari investitori se numără Ford Motor Co. și Dacia a grupului Renault, care produc în prezent în România mai mult de jumătate de milion de mașini pe an. Producătorul de anvelope Continental AG a investit 2,2 miliarde de euro, iar giganții din domeniul tehnologiei, printre care Amazon, Microsoft și Oracle, au deschis și extins centre de cercetare.

În același timp, guvernele succesive au apelat la fondurile de dezvoltare ale UE pentru a construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, pentru a îmbunătăți școlile și serviciile publice și pentru a oferi facilități, inclusiv acces la internet fix - și, bineînțeles, canalizare.

În timp ce România s-a luptat uneori să valorifice în mod eficient miliardele de euro din fondurile UE oferite, partidele politice au lăsat deoparte divergențele în încercarea de a maximiza finanțarea. Până în prezent, țara a obținut peste 53 de miliarde de euro de la UE și are în derulare contracte pentru alte 12 miliarde de euro.

"Există o îmbunătățire și o accelerare clară în ceea ce privește capacitatea de a absorbi fonduri UE și de a implementa proiecte de infrastructură", a declarat Lilyana Pavlova, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții. "Se poate vedea și se poate simți".

Noi proiecte care intră în funcțiune, inclusiv o fabrică de anvelope cu emisii zero în valoare de 650 de milioane de euro, construită de Nokian Renkaat Oyj, o fabrică de baterii de 1,4 miliarde de euro realizată de compania belgiană Avesta Battery and Energy Engineering și o investiție de 4 miliarde de euro în proiectul de gaze naturale Neptune Deep din Marea Neagră.

În timp ce cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt umflate de faptul că milioane de români au plecat în căutarea unui loc de muncă în Occident după aderarea la UE, al doilea trimestru sugerează că standardele de viață vor depăși cele din Polonia, cea mai mare economie din regiune, începând din acest an, și a depășit cu mult vecinii care nu au aderat la UE, cum ar fi Serbia.

Depășirea vecinilor

Poate că cea mai dură comparație este cea cu Bulgaria, vecina de alături, iar rezultatul este izbitor. Cele două țări au aderat la UE pe o poziție similară, fiind cele mai sărace și mai corupte membre ale blocului - la fel cum va fi probabil și Ucraina dacă va reuși să devină membră a UE.

În timp ce Bucureștiul s-a concentrat asupra combaterii corupției, guvernele succesive de la Sofia nu au reușit să egaleze aceste eforturi, iar nivelul de trai din Bulgaria reprezintă în prezent doar 60% din media UE, cu 17 puncte procentuale mai puțin decât în România.

Ministrul bulgar de finanțe, Assen Vassilev, a declarat că cel puțin o parte din această situație se datorează procurorilor români.

"România a fost mult mai rapidă în ceea ce privește reformele statului de drept", a declarat Vassilev într-un interviu. "Deși dureros la început, acest lucru le-a permis să creeze un mediu de afaceri foarte favorabil".