La 30 de ani după Revoluţia de Catifea, protestatarii din Cehia şi Slovacia zdruncină din nou peisajul politic

FOTO AFP

La 30 de ani după Revoluţia de Catifea, cehii şi slovacii folosesc din nou proteste majore de stradă pentru a zdruncina peisajul politic, scrie Politico.

Deşi protestatarii de astăzi spun că sunt inspiraţi de revoluţia din 1989, care a dus la căderea comunismului în ceea ce încă era Cehoslovacia, aceştia duc o luptă diferită: Ei consideră că încearcă să apere sistemul politic actual – democraţia liberală - şi nu să o înlăture.

Demonstranţii spun că încearcă să contracareze autoritarismul care se infiltrează uşor în sistemul politic, precum şi corupţia şi nepotismul. Dacă vor reuşi, ei ar putea remodela imaginea guvernelor din Europea Centrală şi de Est, care au fost acuzate deseori de către organizaţiile de protecţie a drepturilor omului şi de către oficiali ai UE de faptul că încalcă valorile democratice.

Însă succesul e departe de a fi sigur. Atât în Cehia, cât şi în Slovacia, protestatarii luptă împotriva unor interese politice adânc înrădăcinate şi lideri cu susţinere populară substanţială.

Şi deşi au multe lucruri în comun, mişcările de protest din cele două state sunt destul de diferite.

În Slovacia, demonstraţii în masă la nivel naţional au fost declanşate de către asasinarea jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak şi a logodnicei sale, Martina Kusnirova, din ianuarie 2018, în spatele cărora ar fi stat un om de afaceri care are legături cu membrii ai partidului de guvernământ Smer.

Protestele l-au forţat pe premierul de atunci Robert Fico să demisioneze în primăvara anului trecut. Acest lucru a condus la alegerea avocatei activiste Zuzana Caputova ca prima preşedintă a ţării şi a inspirat formarea unor noi partide politice proeuropene. În alegerile europarlamentare din mai, o coaliţie formată din două dintre aceste partide, Slovacia Progresistă ţi SPOLU, au oferit formaţiunii Smer a lui Fico prima înfrângere electorală din ultimii 13 ani. 

Michal Truban, preşedintele Slovaciei Progresiste, a spus că asasinatele au expus „starea jalnică a justiţiei şi copruţia din Slovacia“ şi au condus la „o implicare mai mare în politică, ceea ce ajută o mişcare ca a noastră“.

Însă acum că protestele au încetat, se pune întrebarea dacă noile partide politice pot păstra avantajjul până la alegerile legislative din martie 2020 şi pot da jod coaliţia de guvernământ condusă de Smer.

Potrivit lui Pavol Babos, specialist în ştiinţe politice la Universitatea Comenius din Bratislava, noile formaţiuni pot păstra avantajul. „Există acum o şansă bună că noile partide progresiste ar putea forma noul guvern al Slovaciei“, a spus el. Una dintre consecinţele protestelor, a adăugat Babos, este „pierderea din ce în ce mai mare de putere a lui Robert Fico, care încă este liderul Smer, dar pare că pierde din influenţă“.

Smer pierde constant din popularitate de când au început protestele, anul trecut, determinându-i pe susţinători partidului să încerce deturnarea lui Fico. Persoana pe care Fico a numit-o ca înlocuitoare a sa în funcţia de prim-ministru, Peter Pellegrini, a ameninţat că va demisiona dacă partidul nu se va schimba.

„Ei înţele că dacă Fico conduce partidul, acesta va cădea la următoarele alegeri“, a spus Babos.

Însă Fico a declarat că intenţionează să rămână, precizând: „Nu am de gând să plec nicăieri“.

Pregătirea pentru alegeri

Pentru formarea unui nou guvern, tinerele partide progresiste vor trebui să găsească parteneri de coaliţie, precum formaţiunea de centru-dreapta Za Ludi, care a fost formată de predecesorul lui Caputova, Andrej Kiska, după ce mandatul său prezidenţial s-a încheiat la începutul lui iunie.

Luna trecută, Kiska şi Truban, de la Slovacia Progresistă, au anunţat pe paginile lor de Facebook că au purtat discuţii informale între ei şi cu alte partide din opoziţie, legate de posibilitatea cooperării în vedera câştigării alegerilor.

„Facem tot ceea ce este posibil pentru a fi o forţă conducătoare într-un nou guvern de coaliţie, după următoarele alegeri“, a declarat Truban pentru Politico.

Într-o încercare de a pune beţe-n roate noilor partide, guvernul a trecut o lege prin parlament, prin care limitează sursele şi suma finanţărilor private pentru partide, potrivit presei locale.

Această măsură va afecta în mod special partidele care în prezent nu au locuri în parlament, ca Slovacia Progresistă şi Za Ludi, care nu sunt eligibile pentru finanţările de stat de milioane de euro, pe care partidele parlamentare le primesc, în baza rezultatelor cele mai recente la alegerile generale.

Mizele pentru alegerile de anul viitor sunt mari, a spus Truban. „Ştim că oamenii vor schimbare şi următorul parlament va fi foarte diferit de cel actual. Întrebarea e dacă va fi un sistem non-democrativ care va distruge alternativele sau un nou val de politică ce va reanima democraţia din Slovacia“.

Proteste şi piraţi

Între timp, protestatarii din Cehia s-au inspirat din succesul vecinilor lor. Dar situaţia cu care se confruntă este mai complexă.

Prim-ministrul Andrej Babis se confruntă cu opoziţie pe mai multe fronturi, inclusiv de la protestatarii care-i cer demisia după ce a fost acuzat de corupţie. Un audit prelimiar al Comisiei Europene arată că Babis s-a aflat în conflict de interese, în legătură cu subvenţiile plătite companiei sale Agrofert.

În plus, Poliţia cehă a recomandat ca Babis să fie inculpat de fraudă, pentru că ar fi folosit abuziv fonduri europene în valoare de 2 milioane de euro pentru complexul său Stork’s Nest. Dacă va fi găsit vinovat, Babis riscă până la 10 ani de închisoare. El a negat acuzaţiile.

De luni de zile, protestele faţă de prim-ministru au crescut ca dimensiuni. Cea mai recentă demonstraţie a fost şi cea mai mare, aproape 300.000 de oameni protestând în parcul Letna din Praga. A fost cel mai mare protest antiguvernamental din ţară, din 25 noiembrie 1989 – cu patru zile înainte de sfârşitul oficial al domniei comuniste în Cehoslovacia – atunci când 800.000 de persoane s-au adunat în acelaşi loc pentru a cere sfârşitul regimului condus de sovietici.

Benjamin Roll, vicepreşedintele grupului Un Milion de Momente pentru Democraţie, care organizează protestele anti-Babis, a spus că mişcarea de protest din Slovacia a fost o inspiraţie pentru ei. „Sperăm ca ceva similar să se întâmple aici, ca partide noi şi politicieni noi se vor naşte din mişcarea noastră“, a spus el.

Însă Petr Just, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Metropolitană din Praga, a spus că, spre deosebire de Slovacia, „nu este niciun sentiment printre grupurile anti-Babis că există loc pentru un nou partid extra-parlamentar, precum Slovacia Progresistă“.

El crede că Partidul ceh al Piraţilor, în prezent al treilea cel mai mare bloc din parlament, ar putea beneficia de pe urma protestelor, spunând: „Când vedem că cea mai mare parte a mobilizării protestelor este cu oameni mai tineri şi ne uităm şi la procentajele demografice de vot, vedem că majoritatea persoanelor de 20-30 de ani votează pentru Partidul Piraţilor“.

Următoarele alegeri legislative din Cehia sunt programate pentru octombrie 2021. Petr Just crede că prim-ministrul Babis îşi va duce la îndeplinire întregul mandat „dacă nu se va întâmpla nimic grav“. Ceva grav s-ar putea întâmpla, însă. La sfârşitul verii, Comisia Europeană va livra auditul final cu privire la presupusul conflict de interese al prim-ministrului.