Guvernele populiste din Ungaria şi Polonia au pus tunurile pe presa independentă
0
Mass media poloneze, cu excepţia celei de stat, au blocat miercuri accesul la conţinutul său, pentru a protesta faţă de un proiect de lege al conservatorilor aflaţi la putere care prevede un impozit asupra publicităţii, o decizie denunţată drept o ameninţare la adresa presei independente, scrie AFP.
Polonia s-a aflat miercuri în stare de semi-izolare informaţională auto-indusă. La originea acestui protest este o taxă progresivă pe publicitate pe care guvernul Morawiecki planifică să o introducă începând cu luna iulie a acestui an.
Acţiunea de protest la nivel naţional ce a avut loc ieri a fost cauzată de intenţia anunţată săptămâna trecută de către guvernul polonez de a introduce o taxă progresivă pe publicitate pentru a combate, aşa cum pretinde ministrul culturii polonez Piotr Glinski, ”concurenţa megaplatformelor de internet”, în special Google şi Facebook.
Guvernul intenţionează să creeze, printre altele, un fond special care ar încasa cea mai mare parte din suma colectată de pe urma acestei taxe, urmând ca acest fond special să dispună de o bună parte din aceşti bani pentru a susţine cultura poloneză şi patrimoniul naţional, în timp ce o altă parte a acestei sume ar compensa efectele negative ale pandemiei de Covid-19 în sistemul de sănătate.
Conform celor mai optimiste scenarii ale guvernului, suma totală colectată ar trebui să atingă o cotă de aprox. 800 de milioane de zloţi, adică aprox. 200 de mln. de Euro. Acesta ar fi în mare parte narativul oficial al guvernului Morawiecki.
Pe de altă parte, aparent aceasta nu este o sumă critică pentru nevoile guvernului polonez, în special dacă facem o simplă comparaţie cu suma alocată anual de către guvernul Morawiecki pentru a subvenţiona canalul de stat TVP şi Polskie Radio. Cei doi mari jucători media de stat beneficiază de o sumă de aprox. 450 mln de euro, adică de cel puţin două ori mai mult decât ar colecta guvernul de pe urma taxei pe publicitate care vizează în primul rând mediile de opoziţie.
În acelaşi timp, aceşti bani obţinuţi din publicitate sunt esenţiali pentru viabilitatea financiară a mediilor independente de pe piaţa poloneză. În ultimii ani, giganţii Google şi Facebook au preluat până la 70% din cota de piaţă de publicitate online, iar în 2020, din cauza pandemiei, veniturile din publicitate ale celor mai mari jucători de pe piaţa media au scăzut cu încă 50% faţă de anii precedenţi – este vorba despre grupul media independent polonez Agora S.A. şi cel mai mare canal de televiziune TVN24, aflat în proprietatea unui grup media american. Ambii jucători media concentrează cele mai importante surse informaţionale de opoziţie în Polonia.
Acţiunea de protest a fost numită ”Media fără alegere”, şi s-a manifestat prin faptul că aproximativ două treimi din piaţa media poloneză nu a emis ieri nicio ştire, buletin de ştiri, emisiuni analitice la TV sau radio, şi desigur nu s-au vândut cotidiene în presa scrisă sau online. În acest mod, mediile independente poloneze au intenţionat să sugereze cum ar putea să arate spaţiul public informaţional în urma aplicării acestei taxe începând cu luna iulie.
Pe termen mediu şi lung, efectul primar al acestei taxe va fi slăbirea financiară a mediilor comerciale naţionale, deţinute adesea de corporaţii media americane sau germane. Cea mai mare parte a acestor medii sunt în opoziţie faţă de guvernarea partidului Lege şi Justiţie, şi sunt una din sursele principale ale menţinerii Poloniei per ansamblu în spectrul regimurilor democratice.
În cazul falimentării acestor corporaţii media, companiile şi băncile de stat poloneze sunt pregătite să le preia, aşa cum s-a întâmplat deja în luna decembrie anul trecut, atunci când gigantul de stat din sfera petrolieră PKN Orlen a preluat cel mai mare jucător de pe piaţa presei locale din Polonia; este vorba despre preluarea holdingului Polska Press cu o cotă de piaţa de 60% din media locală şi regională.
Miza acestui protest fără precedent ca amploare pentru media poloneză este, aşadar, simplă şi în egală măsură de o importanţă vitală: libertatea cuvântului şi pluralismul în Polonia.
Aparent, guvernul polonez, sub umbrela motivaţională a crizei economice ca urmare a pandemiei de Covid-19, a decis să pună presiune pe mediile independente, acum, când acestea se află în cel mai vulnerabil moment din punct de vedere financiar.
Marea majoritate a profesioniştilor din mediile poloneze înţeleg că dacă guvernul actual va ieşi învingător din această bătălie pentru controlul mediilor de orice tip, vor urma organizaţiile neguvernamentale şi desigur universităţile private. Modelul a fost deja bine şlefuit în Ungaria lui Viktor Orban, şi iată este preluat pas cu pas în Polonia prin atingerea a ceea ce este numit cu ironie în Polonia ”suveranitate informaţională”.
În ultimii cinci ani Polonia a căzut constant în clasamentul libertăţii media în Uniunea Europeană, fiind trist devansată la acest capitol doar de Ungaria (89) şi Bulgaria (111). În 2020 Polonia a căzut pe un ruşinos loc 62 în clasamentul mondial al libertăţii presei, şi e foarte posibil ca în acest an poziţia Poloniei să scadă şi mai mult.
Ungaria suspendă un post de radio independent critic faţă de guvern
În Ungaria, postul de radio independent Klubradio, adesea critic faţă de guvernul lui Viktor Orban, nu va mai emite începând din 14 februarie, potrivit unei decizii a Consiliului pentru media din această ţară. O decizie care îngrijorează Consiliul Europei, transmite France 24, citat de Rador.
Consiliul Europei denunţă un nou atentat la libertatea presei în Ungaria. Primul post de radio independent din acest stat membru al Uniunii Europene va înceta să emită după ce i-a fost respins, marţi, 9 februarie, recursul privind păstrarea licenţei.
Şeful Klubradio, post cu conţinut adesea critic faţă de guvernul suveranist al lui Viktor Orban, a denunţat „o decizie politică, ruşinoasă şi laşă” a tribunalului municipal din Budapesta.
„Vom depune un ultim recurs la Curtea Supremă”, a declarat Andras Arato pentru AFP. El a promis să continue munca pe internet de luni, invitând ascultătorii să „susţină” echipa.
„Într-o dictatură, nu e loc pentru voci libere”, a reacţionat, cu amărăciune, unul din prezentatori, Janos Desi.
În luna septembrie, Consiliul pentru media (NMHH), sub tutela căruia activează toate companiile de informaţii în Ungaria, a refuzat să prelungească autorizaţia de funcţionare a radioului, care expiră pe 14 februarie.
Puternicul NMHH, creat în 2011 sub egida lui Viktor Orban, afirmă că postul a prezentat, de două ori într-un an, documente administrative cu întârziere.
I-a permis totuşi să candideze pentru aceeaşi frecvenţă care deserveşte în principal capitala, Budapesta.
Klubradio, acuzând discriminarea, a sesizat justiţia pentru a cere o licenţă temporară până la rezultatul licitaţiei, care nu este aşteptat înainte de mai multe luni. Candidează şi alte două posturi de radio.
Dar tribunalul a apreciat că această cerere „îi depăşeşte competenţele” şi în problema încălcării regulilor, a dat dreptate NMHH, dând asigurări că reînnoirea licenţelor nu este automată.
E vorba de o nouă înfrângere pentru media independente ungureşti, sub presiune de la revenirea la putere a lui Viktor Orban, în 2010.
Klubradio, care a început să emită în anii 1990, s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de obstacole şi bătălii juridice pentru a continua să emită.
Dincolo de acest caz, multe media independente au fost nevoite să-şi înceteze activitatea sau fost preluate de apropiaţi ai puterii, la fel ca principalul post de ştiri Index, ai carui jurnalişti au demisionat cu scandal în vara 2020.
În acest timp, presa publică este acuzată că a fost transformată în instrument de propagandă.
O decizie condamnată de Bruxelles, Washington şi Paris. „Încă o voce redusă la tăcere în Ungaria. Încă o zi tristă pentru libertatea media”, a reacţionat pe Twitter comisarul pentru drepturile omului în Consiliul Europei, Dunja Mijatovic. Comisia Europeană a denunţat şi ea suspendarea postului de radio. „Suntem în contact cu autorităţile ungare pentru a garanta că Klubradio va putea continua să funcţioneze legal”, a afirmat miercuri un purtător de cuvânt al executivului european. „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă aceasta este posibil şi necesar”, a adăugat el.
Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „un nou atentat la libertatea presei în Ungaria”. „Noi încurajăm guvernul ungar să promoveze un spaţiu mediatic deschis, să respecte statul de drept şi principiul transparenţei”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului de stat, Ned Price.
Ungaria este în prezent pe locul 89 din 180 în clasamentul mondial al libertăţii presei, publicat de ONG-ul Reporters sans frontières (RSF). Ea se afla pe locul 23 când Viktor Orban a devenit prim-ministru acum 10 ani.
La sfârşitul lui 2018, Bruxellesul a declanşat o procedură excepţională pentru risc de „încălcare gravă” a valorilor UE, arătând în special spre scăderea pluralismului mediatic în Ungaria.
Se încarcă comentariile...
