George Soros: Dacă ar funcționa cum trebuie, fondul de salvare european nu ar avea nevoie de China

Grecia

Miliardarul George Soros, prezent marți (8 noiembrie) la Bruxelles pentru o conferință, a criticat modul de funcționare a fondului de salvare european, prezentat în detaliu luni seară (7 noiembrie). Scopul acestuia este să oprească contagiunea crizei datoriilor suverane, iar liderii europeni au decis să-i mărească capacitatea la 1,000 de miliarde de euro, însă până acum nu se cunoaște data la care acesta va începe să funcționez

Consiliul miniștrilor de finanțe din zona euro, reunit luni (7 noiembrie) la Bruxelles fusese convocat pentru a clarifica planul de salvare economică convenit de liderii UE pe 26-27 octombrie.

Recapitalizarea băncilor europene cu o expunere mare la datoriile suverane din zona euro, mărirea capacității fondului de salvare european la 1,000 de miliarde de euro și renunțarea la 50% din valoarea obligațiunilor deținătoare de datorie suverană grecească a investitorilor privați din Grecia erau cele trei soluții convenite de liderii zonei euro pentru a opri contagiunea crizei financiare. Deși piețele au respirat ușurate pentru câteva momente, investitorii au început să se uite din nou cu suspiciune la abilitatea UE de opri râspândirea crizei datoriilor și a implementa măsurile propuse. Jurnaliști seniori din Bruxelles și alte capitale europene sau internaționale, experți și oficiali, piețele financiare și creditorii așteptau cu nerăbdare detaliile care să clarifice cum vor fi implementate exact măsurile salvatoare.

Fondul de salvare european, așa-numita Facilitate Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), instrumentul care ar ajuta țările care se confruntă cu datoriisuverane mari să obțină credite mai ieftine sau care ar implica sectorul privat și cel public în micșorarea datoriilor unui stat membru al zonei euro a fost prezentat în detaliu luni seară (7 noiembrie) de către președintele său, Klaus Regling. Acesta a explicat cele două modalități în care ar putea funcționa fondul de salvare și a spus că nu este exclus ca în final să nu se renunțe la niciuna dintre cele două opțiuni și să fie folosite simultan. Fondul de salvare european era de fapt unul dintre cele mai puternice mesaje transmise de către liderii zonei euro la summitul crucial din 26-27 octombrie. El urma să fie finanțat și prin țări terțe precum China, mai deciseseră aceștia. Însă Regling nu a transmis niciun mesaj oficial cu privire la o implicare definitivă a Chinei în salvarea economiilor zonei euro prin FESF, deși acesta a avut întrevederi cu oficiali chinezi în urmă cu deja două săptămâni. În plus, detaliile privind funcționarea sa au fost împărtășite după două săptămâni, într-o formă nefinalizată, la sfârșitul întâlnirii Eurogrupului de luni (7 noiembrie). Miniștrii de finanțe din zona euro vor avea un consens privind FESF abia în decembrie.

Miliardarul maghiar-american George Soros, prezent marți (8 noiembrie) la o conferință în Parlamentul European de la Bruxelles, a vorbit cu o serie de jurnaliști, printre care și cei de la "Adevărul Europa" despre fondul de salvarea european. Soros consideră că FESF nu ar trebui să fie finanțat prin prin țări terțe precum China. "Dacă FESF ar funcționa deja cum trebuie, nu ar mai avea nevoie de participarea Chinei," a spus Soros. "Nu ai nevoie de finanțare suplimentară dacă folosești fondul cum trebuie", a adăugat acesta.

Miniștrii de finanțe din zona euro se așteaptă la o implicare mai mare a BCE în eforturile de a opri râspândirea crizei datoriilor, până când FESF ar fi implementat.

"Propunerile de a mări capacitatea FESF sunt destul de bune, dar va dura timp până când se va putea implementa în practică, până atunci Banca Centrală Europeană va putea să joace un rol. Și chiar și când va fi implementat, trebuie sa fie testat mai întâi, deci BCE își va asuma între timp rolul de plasă de siguranță imediată," a spus ministrul de finanțe irlandez Michael Noonan.

Noul președinte al BCE, Mario Draghia luat, în prima sa săptămână la cârma BCE, măsuri care să ajute statele din zona euro afectate de criza datoriilor, acesta a spus că măsurile sunt temporare, "din cauza incertitudinii" de pe piețe și că "este foarte posibil să fie revizuite", avertizând că rolul BCE în criza datoriilor suverane este limitat.

BCE a fost însă obligată să cumpere din nou obligațiuni de pe piețele secundare din Italia, după ce premierul grec George Papandreou și-a anunțat decizia (acum anulată) de a organiza un referedum privind acceptarea următoarei tranșe de ajutor financiar internațional. Statele membre nu se pot însă baza pe BCE pentru a evita căderea în faliment sau deteriorarea situației economice. Conform analiștilor, BCE nu este răspunsul la problemă.

BCE nu are însă puterea de a opri contagiunea din zona euro și de a reda creșterea economică în UE, avertizează analiștii.

"Nu se poate rezolva așa rapid problema. Răspunsul la criză se află în detalii, mai ales în detaliile privind FESF, având în vedere situația economică din Italia și Spania. În Italia, având în vedere structura și mărimea mai mare a economiei, nu se va putea folosi același medicament ca în Irlanda și Portugalia - va fi nevoie de alte instrumente, de o asigurare mai solidă," a spus Janis Emmanouilidis, expert în afaceri europene și analist politic pentru think-tankul European Policy Centre din Bruxelles. "Nu există o baghetă magică pentru ce se întâmplă, singura soluție este să navigăm prin criză, construind soluția bucată cu bucată," a adăugat acesta.