Expert în geopolitică, despre războiul din Ucraina: „România ar trebui să facă mai mult”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Harry Nedelcu, director pentru politică la Rasmussen Global, firma de consultanță geopolitică fondată de Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general NATO, a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul”.

Harry Nedelcu este director pentru politică în cadrul Rasmussen Global FOTO arhiva personală
Harry Nedelcu este director pentru politică în cadrul Rasmussen Global FOTO arhiva personală

Harry Nedelcu este născut în România și a crescut în Canada, părinții săi fiind originari din Constanța. Are o experiență de peste 10 ani în politici publice, are un doctorat în relații internaționale la Universitatea Carleton din Ottawa și a lucrat inclusiv pentru NATO, în perioada 2015-2016.

Licențiat în Științe Politice, Relații Internaționale și Istorie la Universitatea McGill, una dintre cele mai bune din Canada, Harry Nedelcu a predat șapte ani la Universitatea Carleton. Actualmente lucrează la Rasmussen Global (firmă fondată în 2014) din 2016.

„Adevărul” a vorbit cu Harry Nedelcu despre riscurile extinderii NATO, despre cât de mare a fost greșeala neincluderii Ucrainei în NATO, despre creșterea rolului României în NATO și dacă NATO ar trebui să fie mai ofensivă.

Finlanda și Suedia vor deveni membre NATO. Este această extindere a NATO un risc, luând în calcul ambițiile lui Vladimir Putin?

Nu, din contră. Această extindere este un plus pentru NATO. Este un plus din mai multe puncte de vedere. Este un plus politic, pentru că îi trimite un mesaj puternic lui Putin. Pe de altă parte, este plusul ce ține de capabilitățile acestor țări. După ce a căzut Zidul Berlinului, multe țări din Europa au lăsat cumva garda jos. Finlanda nu a făcut acest lucru, ba dimpotrivă. Finlanda s-a concentrat constant pe capabilitățile de apărare. Spre deosebire de alte țări, Finlanda are capabilități terestre foarte puternice. Și mai este și partea strategică. Prezența Finlandei în NATO apropie foarte mult NATO de pensinsula Kola, unde sunt cele mai multe rachete balistice intercontinentale rusești. Asta forțează Rusia să facă și ea ceva. Și atunci trebuie să ia resurse din altă parte, să le pună la granița cu Finlanda în loc să le țină de exemplu la granița cu Ucraina. Și mai este un detaliu important: Marea Baltică devine practic un lac NATO, fiind înconjurată de țări NATO.

Cât de mult au crescut rolul și importanța României ca țară membră NATO de la începutul războiului din Ucraina?

Potențialul României în NATO a fost tot timpul foarte puternic. Și rolul României în NATO și în zona Mării Negre va fi și în viitor foarte puternic datorită poziției geografice. Acum se pune și întrebarea dacă România a capitalizat acest rol foarte important. Pe partea de ajutor militar, România ar trebui să facă mai mult. Spre comparație, Polonia a dat mult mai mult ajutor militar, chiar mai mult față de țări puternice precum Franța sau Italia.

Războiul din Ucraina a intrat acum într-o etapă în care contează foarte mult și cantitatea, nu numai calitatea. Ucrainenii primesc armament care, deși este foarte bun, nu e destul. Iar cantitatea este și ea o calitate.

„Neacceptarea Ucrainei ca membră NATO a fost o mare greșeală”

În 2008, la summitul NATO de la București, membrii Alianței au decis că Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO. Însă membrii NATO nu au putut să cadă de acord privind asigurarea unui plan de acțiune pentru cele două țări pentru a deveni membre NATO. A fost o greșeală neacceptarea Ucrainei ca membră NATO acum mai bine de un deceniu?

A fost o mare greșeală. Nu s-a dat voie la Planul de acțiune pentru ca Ucraina să fie membru NATO. Aliații au făcut două mari greșeli atunci. Pe de o parte au zis: ”Nu vă dăm Membership Action Plan”. Iar acest plan e singura cale ca să devii membru NATO. Pe de altă parte, în declarația politică comună a șefilor de state și de guverne, aceștia au spus că sunt de acord ca Ucraina și Georgia să devină membre NATO. Însă practic nu au făcut nimic. Iar apoi Rusia a invadat Georgia, înaintea Ucrainei. Iar atunci Georgia era mult mai avansată decât Ucraina din punct de vedere al parcursului euro-atlantic. Și Rusia a atacat Georgia prima oară.

Cât de mult a contat pentru Vladimir Putin în decizia sa de a ataca Ucraina faptul că aceasta nu este membră NATO?

A contat total. Dacă Ucraina ar fi fost membră NATO nu se ajungea la acest război. Pentru că un atac asupra unei țări NATO însemna un atac împotriva tuturor țărilor din NATO.

Cât de utilă ar fi pentru securitatea Europei de Est o cooptare a Republicii Moldova în NATO?

Este o întrebare greu de răspuns, pentru că Moldova are un statut neutru prin Constituție. Nu putem vorbi de cooptare a Republicii Moldova în NATO, deoarece NATO nu poate coopta aliați noi. În Suedia și Finlanda, populația a fost cea care a inițiat dorința celor două țări de a intra în NATO. Și în Republica Moldova, tot de la popor trebuie să pornească dorința de a intra în NATO. Neutralitatea se poate schimba și prin referendum, este un proces intern. Asta nu înseamnă însă că NATO nu poate crește cooperarea cu Republica Moldova, mai ales când vine vorba de interoperabilitate sau inițiative noi. Neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă că NATO nu poate să sprijine și mai mult Republica Moldova.

Având în vedere evoluția războiului din Ucraina, ar trebui cumva NATO să fie mai ofensivă?

NATO nu este o alianță ofensivă. Însă ajută prin sprijin militar. Țările din interiorul NATO trebuie să devină mult mai ofensive, trebuie să se gândească mai bine ce înseamnă acest război pentru ele și să iasă din gândirea asta pre-24 februarie 2022. Lumea s-a schimbat radical după 24 februarie. Țările mari din Europa trebuie să se schimbe. Nu știu dacă nu cumva ar trebui să intrăm într-o economie de război. Pentru că noi nu avem munițiile astea. Iar economiile țărilor din Vest nu sunt adaptate ca să producă așa ceva într-un timp foarte scurt. Și România ar putea face mai mult pe partea de producție de armament. Și nu neapărat să doneze cel mai nou și performant armament. Nu. De multe ori, armamentul folosit de români este cu tehnică sovietică. Este aproape la fel cu cel folosit de ucraineni. Chiar e mai bine pentru ucraineni să ia armament de la români, pentru că sunt mai familiarizați cu tehnica românească.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite