Europa are un „plan puternic” de ripostă la tarifele masive cu care a amenințat Trump. Ce opțiuni are UE
0Uniunea Europeană ia în considerare deschiderea unui nou front propriu în timp ce președintele Donald Trump se pregătește să impună miercuri așa-numitele tarife vamale reciproce tuturor partenerilor comerciali ai Americii, relatează Politico.
„Ziua Eliberării”, așa cum a numit-o Trump, va marca cea mai mare escaladare a războiului comercial pe care l-a lansat inițial contra Canadei, Mexicului și Chinei. Al doilea pas al lui Trump a fost aplicarea unor tarife universale pentru oțel și aluminiu și apoi pentru mașini.
Bruxelles-ul a jucat până acum după regulile tradiționale ale războiului comercial, răspunzând cu taxe echivalente asupra unor mărci americane emblematice precum Harley-Davidson. Răspunsul în oglindă a fost menit să fie o ripostă proporțională.
Acum, în timp ce Washingtonul amenință că va pedepsi suplimentar UE, nu numai pentru tarifele actuale existente, ci și pentru ceea ce percepe drept bariere netarifare, precum reglementările asupra tehnologiei, Bruxelles-ul se pregătește să pluseze.
„Vom aborda aceste negocieri dintr-o poziție de forță”, a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European marți, în ajunul anunțului major privind tarifele așteptat din partea lui Trump.
„Europa deține o mulțime de cărți. De la comerț la tehnologie, până la dimensiunea pieței noastre. Dar această forță se bazează și pe disponibilitatea noastră de a lua contramăsuri ferme. Toate instrumentele sunt pe masă."
În vizarea serviciilor americane, Bruxelles-ul ar putea lua în vizor la bănci precum JP Morgan sau Bank of America, dar și jucători din domeniul tehnologiei, precum rețeaua socială X a lui Elon Musk, gigantul Google sau Amazon, cel mai mare retailer online din lume.
„Cu siguranță nu excludem un răspuns mai amplu, un răspuns mai bun și mai creativ” de pildă serviciile sau, drepturile de proprietate intelectuală, a declarat reporterilor un înalt oficial al Uniunii Europene la mijlocul lunii martie.
UE este un exportator de automobile, produse farmaceutice și alimente în SUA, însă un importator de servicii - iar asta îi conferă mai multă pârghii într-o posibilă dispută comercială. Raportat la bunuri și servicii, comerțul transatlantic este în general în echilibru. UE se bucură de un excedent total de doar 50 de miliarde de dolari, sau aproximativ 3% din cele 1,7 trilioane de dolari din comerțul transatlantic anual.
„Giganții tehnologici americani, industria financiară și companiile farmaceutice au rădăcini adânci în Europa. Mergeți prea departe, iar Bruxelles-ul ar putea strânge șuruburile: taxe digitale pe Silicon Valley, reglementare pentru Wall Street sau taxe pe exporturile de produse farmaceutice din SUA", a explicat Tobias Gehrke, analist de politici la Consiliul European pentru Relații Externe.
Ripostă egală
În ringul războiului său comercial cu Trump, executivul UE a luptat până acum în aceeași categorie de greutate: lovitură contra lovitură.
După ce Washingtonul a impus noi tarife asupra importurilor de oțel și aluminiu la mijlocul lunii martie, Comisia este gata să răspundă la fel prin taxe asupra exporturilor de mărfuri din SUA în valoare de 26 de miliarde de euro. După consultări dificile cu guvernele și întreprinderile UE, Bruxelles-ul e așteptat să prezinte liste de tarife chiar săptămâna aceasta.
„Dacă Trump impune tarife reciproce, intrăm într-un joc cu totul nou”, a spus un diplomat UE, sub rezerva anonimatului.
În funcție de cum joacă Trump, există două mari modalități în care Comisia poate lovi serviciile americane.
În primul rând, făcând apel la reglementările pe care le-a dezvoltat în ultimii cinci ani, poate înăspri regulile care guvernează Big Tech; poate impozita marile bănci americane; sau încetini eliberarea licențelor pentru a face afaceri în UE.
„Când vezi cum s-au poziționat marile companii americane de tehnologie în ultimele câteva luni, care toate sunt apropiate de Trump, impresia este că fac lobby la Casa Albă împotriva Europei. De fapt, sunt extrem de vulnerabile la măsurile de retorsiune", a spus Yves Melin, partener fondator al firmei de avocatură Cassidy Levy Kent.
Un exemplu în acest sens este legislația UE privind piețele digitale, care își propune să reducă puterea jucătorilor dominanti din domeniul tehnologiei și să protejeze concurența. Comisia urmează să decidă chiar săptămâna aceasta dacă Apple și Meta încalcă aceste reguli.
Dar este și o zonă în care Bruxelles-ul va acționa cu precauție, pentru a nu inflama lucrurile.
„Problema cu partea digitală este că în momentul în care UE ar face asta, presiunea din partea SUA asupra cadrului de reglementare va crește”, a subliniat Arnoud Willems, partener pentru comerț internațional la firma de avocatură King & Spalding.
Impozitarea tranzacțiilor financiare și a fluxurilor digitale sau a impune companiilor aeriene americane plăți mai mari pentru a ateriza pe aeroporturile europene sunt alte pârghii de care dispune UE, a adăugat el.
UE ar putea, de asemenea, să restricționeze accesul companiilor americane la contractele publice în cadrul noului său Instrument internațional de achiziții publice. Dacă Bruxelles-ul exclude firmele americane de energie sau de consultanță din contractele publice din UE, asta ar afecta o sursă majoră de venituri pentru SUA.
Asul din mâneca UE
Ca ultimă soluție, UE își poate desfășura „bazooka” comercială – Instrumentul Anti-coerciție. Așa cum sugerează și numele, ar permite un răspuns cu spectru larg, inclusiv vizarea serviciilor, dacă Bruxelles-ul va hotărî că acțiunile SUA sunt excesive.
„Aceste lucruri sunt în principiu … posibile, de exemplu, în cadrul Instrumentului Anticoerciție”, a spus înalt oficial al UE citat mai sus când a fost întrebat dacă UE ar putea lovi comerțul cu servicii.
În decurs de șase luni, Comisia ar putea merge până la restricționarea platformei X; să restrângă drepturile de proprietate intelectuală ale giganților tehnologici americani; sau să le împiedice să investească în UE.
În timp ce executivul UE poate decide când să folosească această opțiune nucleară, ar avea nevoie de sprijinul a 15 din cele 27 de țări membre în privința a dacă și cum să acționeze.
„Multe state membre nu doresc să escaladeze prin declanșarea unui caz anti-coerciție”, a spus diplomatul UE citat mai sus.
Întreprinderile europene își fac, de asemenea, griji în privința acestei soluții.
„Problema cu toate aceste idei este că nu sunt cu adevărat o pârghie”, a declarat Luisa Santos, director general adjunct la grupul de lobby corporativ BusinessEurope.
„Economiile noastre sunt atât de împletite... încât chiar dacă impui tarife sau orice altă măsură pe componenta serviciilor, veți dăuna propriul interes”, a adăugat ea.
Și chiar dacă își arată disponibilitatea de a escalada, Bruxelles-ul speră să aducă Washingtonul la masa negocierilor. Comisarul comercial Maroš Šefčovič speră ca omologii săi din SUA să convină asupra unor termeni care să stabilească un cadru pentru discuții.
Acestea ar putea presupune scăderea taxelor, investiții în firme americane de apărare, stimularea achizițiilor de gaz natural lichefiat din SUA sau atenuarea unor reglementări.
„Nu vrem să trecem de la comerț la securitate. Probabil că nici ei nu vor să treacă de la comerț la tehnologie, nu?" a spus un înalt oficial dintr-o țară membră a UE.
„Adică, dacă ne luptăm, să avem măcar un teren clar.”
Context
Europa are „un plan puternic” pentru riposta față de Statele Unite în ceea ce privește majorările de tarife ale lui Donald Trump „dacă este necesar”, a declarat marți un oficial de rang înalt, în ajunul unui anunț mult așteptat de președintele SUA privind taxe masive la import, relatează CNN.
„Europa nu a început această confruntare”, a declarat Ursula von der Leyen, șefa executivului Uniunii Europene, într-un discurs. „Nu vrem neapărat să ripostăm, dar, dacă este necesar, avem un plan puternic de retorsiune și îl vom folosi.”
Luni, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Trump își va dezvălui planul tarifar într-o conferință de presă miercuri. Ea nu a oferit detalii, dar a sugerat, așa cum Trump însuși a spus în repetate rânduri, că președintele ar putea anunța tarife reciproce, dolar pentru dolar.
În discursul său, von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a mai spus că Europa este „deschisă la negocieri”.
Comisia Europeană este o autoritate de reglementare puternică, care nu a ezitat în trecut să impună amenzi mari și alte facturi marilor companii americane de tehnologie - un fapt care nu i-a scăpat lui Trump, care, în februarie, a lansat o acțiune executivă prin care amenința să vizeze țările care aplică „amenzi și sancțiuni nedrepte” împotriva inovatorilor americani. El a etichetat astfel de reglementări drept „extorcare de peste mări” și a amenințat cu mărirea tarifelor drept represalii.
UE a fost un cumpărător important al exporturilor SUA – anul trecut, a fost cea mai mare piață unică pentru exporturile de mărfuri din SUA, înaintea vecinilor Americii, Canada și Mexic, pe baza cifrelor Biroului de Recensământ al Statelor Unite.
Atât Europa, cât și SUA au multe în joc. În 2024, America a fost cel mai mare cumpărător de bunuri europene, cu importuri variind de la produse farmaceutice și mașini până la băuturi alcoolice și echipamente de telecomunicații, potrivit datelor oficiale ale UE.
UE a fost cea mai mare sursă de bunuri pentru America anul trecut, arată cifrele SUA.
În februarie, von der Leyen a subliniat importanța relației comerciale SUA-UE. „Volumul comerțului dintre noi este de 1,5 trilioane de dolari”, a spus ea într-un discurs, menționând, de asemenea, că 1 milion de locuri de muncă americane depind în mod direct de comerțul cu Europa.
Se încarcă comentariile...
