După ce a blocat bugetul UE, Polonia aşteaptă propunerile Bruxelles-ului. Ce speră să obţină Varşovia şi Budapesta

Premierii Poloniei şi Ungariei

Polonia, care s-a opus prin veto bugetului şi planului de relansare post-covid europene, împreună cu Ungaria, se aşteaptă ca Bruxellesul să-i prezinte noi propuneri în vederea ieşirii din impas, a anunţat marţi un purtător de cuvânt al Guvernului, relatează Reuters.

Ungaria şi Polonia au blocat, luni, prin veto o decizie esenţială privind adoptarea următorului buget al Uniunii Europene şi planul de redresare economică post-Covid, pentru că resping ideea ca accesul ţărilor membre la fordurile europene să fie condiţionat de respectarea unor principii de bază ale statului de drept, cum ar fi independenţa justiţiei sau libertatea presei. Mai precis, au blocat aprobarea pachetului de 750 de miliarde de euro compus din fonduri pe care ţările UE le-ar împrumuta în comun pentru a lupta împotriva pandemiei, însă acest fond special este legat de bugetul total încă neaprobat pe perioada 2021-2027. Asta înseamnă că bugetul istoric total de 1,8 trilioane de euro, combinând totul cu fondul special destinat combaterii pandemiei, nu poate intra în vigoare pe moment. Cele două ţări, Ungaria şi Polonia, nu acceptă decizia majorităţii celorlalte de a condiţiona primirea unor fonduri de respectarea regulilor democraţiei şi ale statului de drept. 

Impactul celui de-al doilea val de pandemie a forţat Comisia Europeană să îşi reducă previziunile de creştere pentru anul viitor. "Suntem din nou în criză", a declarat un înalt oficial al UE, referindu-se la veto-ul aşteptat de la Budapesta şi Varşovia. Johannes Hahn, comisarul pentru buget, şi-a exprimat, la rândul său, dezamăgirea. El a îndemnat statele membre să „îşi asume responsabilitatea politică” şi să ia măsurile necesare pentru a adopta pachetul bugetar european. „Nu este vorba despre ideologii, ci despre oferirea de ajutor cetăţenilor noştri în timpul celei mai grave crize din Europa de după al doilea război mondial“, a spus el. Este o situaţie fără precedent, care va fi discutată joi, prin videoconferinţă, de cei 27 de şefi de stat si de guvern. Ungaria şi Polonia sunt printre ţările membre care depind în mare măsură de fondurile europene.

Premierul ungar Viktor Orban avertizase conducerea europeană că ţara sa va face acest pas pentru că , susţine el, criteriile sunt „arbitrare”, „vag definite” şi ar putea fi oricând duce la „sancţiuni financiare motivate politic prin folosirea unor standarde duble”. Polonia a avertizat de asemenea că va opune veto, argumentând că „statul de drept” este „ doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii”, a declarat luni ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro.  

Guvernele naţionaliste de la Budapesta şi Varşovia, pe care Uniunea Europeană le acuză de subminarea independenţei justiţiei, a organizaţiilor media şi non-guvernamentale, ar putea pierde zeci de miliarde de euro dacă noile condiţii de acordare a fondurilor europene intră în vigoare.

Este o criză instituţională pentru UE, deoarece tratatele nu prevăzuseră o asemenea situaţie, în care doi membri ar bloca prin veto o decizie majoră, sprijinindu-se unul pe altul. Şi în plus nu există procedură de excludere din UE.

Ce speră Varşovia şi Budapesta

Polonia aşteaptă ca Bruxelles-ul să vină cu noi propuneri pentru a elimina impasul, a declarat, ieri, un purtător de cuvânt al guvernului. „ Aşteptăm noi propuneri în conformitate cu tratatele UE şi concluziile Consiliului European din iulie, unde a fost aprobat bugetul UE“, a declarat acesta pentru radioul public. Potrivit cotidianului „Dziennik Gazeta Prawna“, care citează o sursă apropiată de guvern,  Varşovia recunoaşte că va fi imposibil să se elimine această condiţie de acces la fonduri, dar speră să se obţină să fie necesar un vot unanim pentru punerea în aplicare a sancţiunilor, ceea ce ar face total inoperantă decizia, din moment ce Varşovia şi Budapesta s-ar opune. 

 „Cer tuturor membrelor UE să îşi asume responsabilităţile“, a declarat marţi ministrul german pentru afaceri europene, înainte de videoconferinţa cu omologii săi din UE. „Acum nu este momentul pentru veto, ci pentru acţiuni rapide şi într-un spirit de solidaritate”, a adăugat Michael Roth. „Suntem gata să continuăm discuţiile în zilele următoare, fără a renunţa la valorile noastre sau la acordul politic istoric şi unanim obţinut în iulie“, a scris şi ministrul francez al afacerilor europene, Clément Beaune pe Twitter. Dacă veto-ul Varşoviei şi Budapesta se menţine, accesul la fondul de stimulare, care urma să fie deschis la mijlocul anului 2021, va fi întârziat. 

Parlamentul European şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un „regim general de condiţionalitate” prin care accesul unui stat membru la fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare „Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) va putea fi blocat atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE, nu prin unamimitate.

Liderii UE au decis în iulie că accesul la fondurile UE ar trebui legat de respectarea statului de drept, decizie care a fost clarificată în negocierile dintre guvernele UE în noiembrie, declanşând proteste din Polonia şi Ungaria.

În noul acord sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru a fi adoptate măsurile împotriva unui stat şi cum va funcţiona mecanismul.

• Intervalul de timp în care instituţiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept se micşorează de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.

• Comisia Europeană propune sancţionarea prin oprirea unor fonduri UE, după ce stabileşte că un stat membru a încălcat statul de drept. Consiliul UE va avea o lună la dispoziţie pentru a adopta măsurile propuse de Comisie prin majoritate calificată (adică minimum 55% dintre statele membre votează, ceea ce înseamnă 15 din 27, iar propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puţin 65% din totalul populaţiei UE).

Împotriva Ungariei şi Poloniei au loc de mai mulţi ani proceduri de încălcare a tratatelor comunitare, conform Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ce prevede sancţionarea ţărilor membre care nu respectă prevederile comunitare.

Rămâne de văzut cum ar putea fi ridicat veto-ul maghiar şi polonez, având în vedere că Consiliul a aprobat deja mecanismul statului de drept. Comisia Europeană consideră că este rolul Preşedinţiei germane să găsească o ieşire din acest impas, dar această manevră delicată ar putea necesita intervenţia liderilor europeni.

În ciuda acestui veto, Polonia şi Ungaria nu pot bloca funcţionarea UE, deoarece, atunci când un buget european este respins, bugetul anului precedent este aplicat până la încheierea unui acord. Pe de altă parte, cu cât durează criza politică, cu atât va dura mai mult pentru ca fondurile din planul de redresare să fie plătite regiunilor şi companiilor din statele membre. Sunat analişti care spus că oricum, nu ar trebui să sperăm la nimic înainte de primăvară sau chiar vara viitoare ... În acest timp, datoriile vor creşte în fiecare ţară membră.