De ce nu mai vrea Europa să depindă de avioanele americane

Incertitudinile legate de avioanele americane de luptă F-35, amplificate de criticile dure ale lui Donald Trump la adresa NATO, au determinat țările europene să accelereze proiectele pentru avioane de generația a șasea. Scopul? Reducerea dependenței de deciziile imprevizibile ale Washingtonului.

Avionul de luptă F 35/ FOTO: Ambasada SUA în România

Multe state europene membre NATO, dar și Canada, urmăresc cu neliniște politica externă a administrației Trump, care pare să se apropie din ce în ce mai mult de Kremlin. În același timp, SUA își critică aliații pentru cheltuielile militare reduse, care au făcut Europa dependentă de tehnologia americană – inclusiv de scutul nuclear.

Deși țările NATO au promis să crească bugetele de apărare, nu există un plan clar pentru înlocuirea sistemelor furnizate de SUA, care acum își concentrează atenția spre Indo-Pacific.

F-35, sub semnul întrebării

Canada a pus sub revizuire achiziția a 88 de avioane F-35, iar Portugalia a anunțat că va lua în calcul „noul context geopolitic” înainte de a decide dacă comandă aceste avioane, care costă aproximativ 100 de milioane de dolare bucata.

La începutul anului, au circulat zvonuri despre un posibil „kill switch” (comutator de oprire) încorporat în F-35, care ar permite SUA să controleze avioanele vândute altor țări. Experții au minimalizat aceste temeri, dar recunosc că Washingtonul poate afecta performanța avioanelor prin limitarea actualizărilor software sau a accesului la datele de misiune.

”Dacă o țară ar folosi F-35 într-un mod care nu-i convine SUA, Lockheed Martin ar putea opri imediat asistența tehnică”, spune Andrew Curtis, fost comandant al Forțelor Aeriene Britanice. Deși nu există un „kill switch” propriu-zis, SUA pot crea probleme majore utilizatorilor.

Europa caută independența

În acest context, proiectele europene de avioane de generația a șasea capătă o importanță crescută.

Există acum un impuls mai puternic pentru ca țările europene să se implice în astfel de programe, spune un oficial european implicat în planificarea apărării.

Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe al Lituaniei, confirmă: ”Va exista o presiune crescută pentru proiecte paneuropene. Este inevitabil”.

Printre inițiativele majore se numără:

-GCAP (Global Combat Air Programme) – o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia, care urmează să lanseze avionul Tempest până în 2035.

-FCAS (Future Combat Air System) – un proiect franco-germano-spaniol, care ar putea întârzia până la 10 ani față de GCAP.

SUA rămân în cursă, dar cu condiții

Statele Unite lucrează la propriul avion de generația a șasea, F-47, prezentat de Trump ca fiind „cea mai avansată și letală armă din istorie”.

”Avionul va depăși cu mult capacitățile oricărei alte națiuni”, a insistat Trump.

Dar există o problemă: versiunile de export vor fi „diminuate” cu 10% față de cele americane.

”Aceasta nu este o promoție bună pentru F-47”, spune Yvan Blondin, fost comandant al Forțelor Aeriene Canadiene. ”Dacă riscul există la F-35, la F-47 va fi și mai mare.”

Viitorul apărării europene

Pe lângă avioane, Europa vrea să reducă dependența de SUA în domenii precum:

-apărea antiaeriană (înlocuirea sistemelor Patriot cu alternative europene precum IRIS-T),

-capabilități de recunoaștere și comunicații,

-stocuri de muniții.

”Este iresponsabil să nu analizăm dependența militară de SUA, având în vedere schimbările bruște ale politicii americane”, spune Justin Bronk, expert la RUSI.

Dar, deocamdată, majoritatea capacităților NATO sunt atât de legate de SUA, încât orice restricție americană ar putea paraliza operațiuni militare.