Analiză De ce este încurajată criza politică din Bulgaria: „Este o imixtiune rusă mai puternică decât în România”
0În Bulgaria urmează a opta rundă de alegeri din ultimii patru ani, după ce partidele parlamentare nu au reușit să formeze un nou executiv. Mai mult, președintele bulgar și-a anunțat demisia, urmând să fie înlocuit de vicepreședinta Iliana Iotova. În acest context, în statul vecin ar urma să se deruleze un scenariu cu „o variantă inedită”.

„Este o marca a instabilității și a fragilității”, este de părere analistul de politică externă Iulian Chifu, cu privire la șirul de alegeri anticipate din ultimii ani în statul vecin, subliniind că „vedem foarte clar o fărâmițare a vieții politice în Bulgaria”.
„O variantă inedită”
Acesta remarcă însă „o variantă inedită": "Iată, președintele demisionează, își face partid și consideră că el va putea să rezolve problemele de factura asta”.
„În Bulgaria există postura de vicepreședinte. Demisia președintelui antrenează în mod automat ca vicepreședintele să preia atribuțiile sale. Din punctul acesta de vedere, avem un președinte care e vicepreședintele actual. Nu întâmplător a fost făcută modificarea constituțională și există vicepreședinte (n. r. – 1991). Deci a fost premeditată la un anumit punct. Iar în faza următoare avem președintele care își face partid. Partidul său cu care trebuie să meargă în alegeri și să obțină suficient de multe voturi încât noua variantă de majoritate să fie mult mai stabilă și să dureze măcar un mandat”, explică acesta.
Cu privire la motivele președintelui demisionar, expertul punctează: „Să zicem că vine în primul rând din ambiția sa, o dată, și în al doilea rând din faptul că el crede că va putea să performeze ca om politic și să realizeze mult mai mult pentru Bulgaria în noua postură de șef de partid, eventual premier”.
Liderul demisionar a expus de-a lungul timpului o poziționare favorabilă Kremlinului și împotriva sprijinului UE pentru Ucraina. Anul trecut Radev și-a folosit dreptul de veto împotriva modificărilor legislative care permiteau guvernului să preia controlul asupra rafinăriei de petrol Lukoil, însă Parlamentul a respins obiecțiile.
În Schengen și în Zona Euro
Deși ultimii ani au fost marcați de o criză politică și de mai multe alegeri anticipate, țara a aderat complet la Schengen, odată cu România și, cel mai recent, la Zona Euro.
Expertul în securitate și relații internaționale explică faptul că în privința Schengen „s-a mers la pachet. Au dat criteriile și acolo foarte clare și odată ce au fost stabilizate s-a putut face pasul înainte”.
În ce privește aderarea la Zona Euro, acesta indică faptul că „Bulgaria, după eșecul său financiar, bancar, dezechilibre din perioada de tranziție, a introdus Consiliul care lega Leva de marca germană și ulterior de euro. În consecință, exista deja un Consiliu Monetar legat de euro, din momentul în care Bulgaria a avut probleme financiare majore. Și atunci e mult mai simplu să faci convergență în momentul în care ești deja legat de euro”.
„Ceea ce se întâmplă în Bulgaria este expresia unei imixtiuni”
„E limpede că noi trebuie să fim mai atenți. Și, personal, eu cred că ceea ce se întâmplă în Bulgaria este expresia unei imixtiuni ruse chiar mai puternice decât în România. Adică noi, cu toții, bănuim că la alegerile noastre trecute, într-o formă sau alta, au fost imixtiuni. Bănuim că de natură tehnologică sau informațională, de rețele sociale și așa mai departe. Știm foarte bine că au fost imixtiuni în Macedonia de Nord sau în republica Moldova, mai ales, unde s-au dat bani aproape pe față pentru modificarea rezultatului votului.
Cunoaștem relația dintre Rusia și state vecine, cum ar fi Ungaria sau Serbia. S-ar putea să ajungem la concluzia la care sunt convins că mulți dintre vecinii noștri bulgari au ajuns deja, că și în alegerile lor sau în politica lor există o imixtiune rusească mai mult sau mai puțin evidentă. Această succesiune de crize cred că este și încurajată de formațiuni sau mai ales de personaje politice locale care au agendă antieuropeană”, explică și fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu pentru „Adevărul”.























































