Cum se pregătesc finlandezele pentru război: „Rusia nu este atotputernică”
0Finlandezele se înscriu la cursuri de supraviețuire în sălbăticie și învață să tragă cu arma pentru a fi pregătite în eventualitatea unei invazii ruse sau a izbucnirii unui război, relatează The Guardian.

La o bază militară, într-o zonă împădurită din vestul Finlandei, un grup de femei în haine de camuflaj și căciuli mov asortate se adăpostesc într-un cort slab luminat și discută despre cum s-au modificat perspectivele de război de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina.
„Nu credeam că este o amenințare reală ca Rusia să ne atace”, spune Sari, 42 de ani, care lucrează în vânzări și locuiește într-un oraș din apropiere. Dar apoi „au atacat Ucraina. Am înțeles că ar fi posibil să fim următorii”, adaugă ea.
Mama a doi copii, se descrie drept o fire „realistă”, și spune că a fost motivată să se înscrie la acest curs de „supraviețuire fără electricitate” de valorile ei patriotice, dar își dorește de asemenea dobândească abilități practice pentru viața zi de zi. Ea este una dintre cele aproximativ 75 de femei care participă la cursul de weekend.
Gestionarea unei situații în care s-ar produce o pană de curent - cu care de altfel Finlanda se poate confrunta și în cazul unei furtuni, așa cum s-a întâmplat chiar săptămâna trecută - sunt abilități care s-ar putea dovedi cruciale deopotrivă în cazul unei potențiale invazii rusă și al unui atac hibrid.
Cursul Nasta se numără printre cele 40 organizate de Asociația Națională de Pregătire a Femeilor pentru Situații de Urgență din Finlanda, între care unele privind securitatea cibernetică, rezistența mentală, abilitățile de supraviețuire în sălbăticie, conducerea unui snowmobil și manipularea informațiilor. După invazia Ucrainei, cererile pentru acest tip de cursuri au crescut.
Tytti, în vârstă de 36 de ani, spune că a resimțit o stare de anxietate atât de mare în ceea ce privește relațiile cu Rusia, un vecin ostil, încât a evitat să se uite la știri. Participarea la curs, spune ea, „este modalitatea mea de a-mi înfrunta temerile”.
Atât ea, cât și Sari au făcut cursuri de tir de o zi în ultimul an, dar ambele femei admit că nu au nicio plăcere să mânuiască arme.
Hannele, în vârstă de 67 de ani, spune că îi este mai degrabă frică de tipul de război hibrid pe care îl experimentează deja Finlanda, precum războiul cibernetic și dezinformarea, decât de perspectiva unei ciocniri militare iminente. Se arată surprinsă de numărul mare de tinere care învață să folosească armele. Totuși, spune că are o curiozitate: „Cum este să tragi?”
Cursurile de supraviețuire Nasta
Grupul de femei cu care a stat de vorbă The Guardian este format din femei între 18 și 70 de ani, care în mare nu se cunoșteau între ele. Totuși, în doar câteva ore, ele și-au stabilit o tabără pentru noapte, în condiții de zăpadă și temperaturi de sub zero grade Celsius, undeva într-o pădure din Lohtaja, lângă orașul Kokkola. Au făcut un foc și au început să planifice cum vor dormi și își vor împărți sarcinile peste noapte.
Pe parcursul unui weekend, grupul va învăța tehnici de supraviețuire într-o situație de criză – inclusiv cum să facă focul și să stingă incendii, să gătească în aer liber, să acorde primul ajutor, să își asigure căldură și să construiască o toaletă.
Nasta funcționează din 1997. Deși antrenamentul pe care îl asigură nu este unul de tip militar, este finanțată parțial de Ministerul finlandez al Apărării și primește un sprijin substanțial și din partea Asociației Naționale de Formare pentru Apărare. Are un număr de aproximativ 100.000 de membri. În urma invaziei Rusiei din 24 februarie 2022, interesul față de cursuri a crescut la niveluri fără precedent.
Erau atât de mulți oameni ce așteptau să prindă un loc la cursuri, încât sistemul s-a prăbușit, spune Suvi Aksela, managerul de comunicare și organizare al Nasta, care compară obținerea unui loc la unul dintre cursurile subvenționate cu obținerea de bilete la concerte populare. „Uneori, locurile se ocupă în decurs de un minut.”
În zilele de după invazia rusă, apelurile telefonice au început să curgă, spune ea. Prima întrebare era adesea: „ce pot face?” A doua, „unde pot învăța să trag?”, iar următoarea, „Unde pot găsi informații despre buncărul meu?” Un inventar realizat recent de Ministerul de Interne a constatat că Finlanda are 50.500 de buncăre la o populație de 5,6 milioane - care au rămas în urma tentativei Uniunii Sovietice de a invada țara în timpul celui de-al doilea război mondial.
„Partea cu tragerile m-a cam surprins”, spune Aksela. „Pentru că avem personalul nostru militar – soldați, profesioniști – astfel că avem un număr uriaș de rezerviști. Or dacă eu ar trebui să pun mâna pe arme, atunci suntem în mare belea”,
Popularitatea tragerii cu arma în Finlanda a crescut vertiginos în ultimii doi ani. La începutul acestui an, guvernul a anunțat un plan de deschidere a peste 300 de noi poligoane de tragere pentru a încuraja oamenii să facă din asta un hobby pentru a consolida apărarea națională. Numărul de finlandezi care solicită licențe pentru arme a crescut, de asemenea, considerabil.
Rusia, o amenințare pentru Finlanda
Cursurile sunt populare îndeosebi în rândul femeilor de vârstă mijlocie cu studii universitare din zona Helsinki, spune Aksela. Pe lângă apropierea geografică a Rusiei de Finlanda, amintirile colective ale luptei cu Uniunea Sovietică în timpul celui de-al doilea război mondial joacă, de asemenea, un rol semnificativ în felul în care este percepută amenințarea de către publicul finlandez, care o ia în serios.
„Este din cauza istoriei noastre. Din cauza, evident, a locației noastre. Vecinul nu este foarte prietenos, nu a fost nici înainte de [2022]. Deci suntem foarte conștienți de riscuri. Multe țări au renunțat la conscripție, Finlanda nu a făcut-o niciodată. Așadar, pentru noi este ceva de bun simț”, spune Aksela.
Obligația de a contribui la apărarea națională este înscrisă în constituția finlandeză și toți bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar (și femeile pot aplica, dar pe bază de voluntariat).
Serviciile de informații finlandeze consideră Rusia cea mai mare amenințare la securitatea națională a Finlandei și nu se îndoiesc asupra faptului că un război hibrid este în desfășurare.
Săptămâna trecută, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a publicat o declarație comună cu omologul său german, în care își exprimă „profunda îngrijorare” cu privire la un posibil act de sabotaj asupra a cel puțin unuia dintre cele două cabluri submarine de comunicații din Marea Baltică, și anume a celui între Finlanda și Germania.
„Faptul că un astfel de incident suscită imediat suspiciuni privind avarii intenționate spune mult despre volatilitatea vremurilor noastre”, se arată în declarație. Finlanda a lansat între timp o anchetă comună cu Suedia.
Totodată, Helsinki acuză Rusia că folosește împuterniciți, inclusiv solicitanți de azil, pentru a îngreuna situația în țara vecină. Apoi, au existat spargeri suspecte la instalațiile de tratare a apei și probleme cauzate de blocarea GPS-ului.
Avertismentul serviciilor finlandeze de informații
Serviciul finlandez de informații și securitate, Supo, a avertizat că Rusia tratează Finlanda ca pe un stat neprietenos și ca pe o țintă pentru spionaj și „activități de influență malignă”.
Directorul adjunct al Supo, Teemu Turunen, a declarat că războiul hibrid ia mai multe forme, inclusiv prin proxy, atacuri cibernetice, amenințări la adresa infrastructurii critice, dezinformare și spionaj. Rusia, a spus el, folosește solicitanții de azil ca „instrumente pentru propriile lor scopuri” prin paza inadecvată a graniței ruso-finlandeze, motiv pentru care și-a închis granița estică.
„Modusul operandi al serviciilor de informații rusești este mai agresiv, este o amenințare mai serioasă și folosesc alte mijloace”, a spus el.
El a adăugat: „Este foarte limpede că amenințarea numărul unu la adresa securității naționale finlandeze sunt actorii de stat ruși. Și chiar estomparea graniței între utilizarea organizațiilor criminale proxy sau a altor tipuri de proxy.”
„Este important să înțelegem însă că Rusia nu este atotputernică. Ei încearcă să-și exagereze capacitățile.” Rusia are priorități mai urgente decât Finlanda, a adăugat el, cum ar fi propria stabilitate și războiul din Ucraina. „Deci nu se pune problema că Rusia ar putea face ceva, oriunde, oricând. Ei încearcă să ne facă să ne temem de asta, dar nu este cazul.”
Întrebat cum afectează alegerea lui Donald Trump securitatea și pregătirea Finlandei, el a avertizat că „amenințarea din partea rusă nu dispare” și că, pe măsură ce SUA își îndreaptă tot mai mult atenția către China, Europa trebuie să „intensifice și să îmbunătățească pregătirea”.
Finlandezii, a spus el, sunt „destul de calmi în privința amenințării”, dar asta pentru că pun accent pe pregătire. „Pregătire inteligentă, dar și rezistență. Totul face parte din metoda de pregătire la nivelul întregii societăți pe care o are Finlanda și pe care o avem deja de mult timp.”
Totuși, multe din femeile ce participă la cursul Nasta au fost motivate să se înscrie de evenimentele recente.
Aija Kuukkanen spune că a încercat prima dată să se înscrie la un curs în primăvara anului 2022. „Văzusem aceste tipuri de cursuri anterior, știam că există, dar decizia finală a fost din cauza acestui război”, spune bărbatul de 58 de ani, care lucrează într-o fabrică de tractoare. „Am dorit să am mai multe informații și să mă pregătesc cumva.”
Merja Majanen, în vârstă de 67 de ani, un manager de bancă pensionar din Rovaniemi, care a organizat cursuri de dezinformare în orașul ei natal, spune că faptul că sute de femei au venit din toată Finlanda pentru a face aceste cursuri este o dovadă a nivelului ridicat de anxietate.
„Dacă aș locui în partea de est a Lapland, aș fi mult mai îngrijorată”, a admis ea.