Cum se poziționează Europa într-o lume reconfigurată? Ce scrie presa europeană despre implicațiile rupturii transatlantice

„Vestul”, așa cum îl știm, nu mai pare să existe: votul recent din Consiliul de Securitate al ONU, discursul vicepreședintelui american JD Vance la München, noile taxe vamale și revigorarea relațiilor ruso-americane sunt doar câteva dintre dovezile clare că politica externă a SUA se transformă sub conducerea lui Donald Trump. Mass-media europeană, citată de portalul eurotopics, analizează acum consecințele acestei schimbări pentru Europa și opțiunile sale pentru noi parteneriate.

Lideri europeni reuniți la Paris/FOTO:EPA/EFE

Europa, o putere politică majoră

Europa poartă acum o responsabilitate enormă, scrie fostul ministru de finanțe al Ungariei, Lajos Bokros, în publicația Élet és Irodalom:

„În următorii patru ani, rolul Uniunii Europene și al membrilor NATO din Europa va fi spectaculos consolidat. ... Dacă va mai exista sau nu un sistem de ordine mondială bazată pe reguli, sau dacă va putea fi reconstruit, va depinde în primul rând de comportamentul țărilor europene – și, desigur, de Japonia, Coreea de Sud, Canada, Australia și altele. Europa primește acum ceea ce a dorit mult timp: rolul de lider politic responsabil al lumii libere. I s-a oferit o oportunitate uriașă, dar și responsabilitatea istorică care vine la pachet. Nu ne rămâne decât să sperăm că va fi capabilă să o valorifice.”

Totul despre sferele de influență

Trump și Putin nu sunt interesați de păstrarea ordinii mondiale existente, subliniază politologul Ulrich M. Schmid în Neue Zürcher Zeitung din Elveția:

„Regele Donald și Țarul Vladimir trăiesc o relație precar de romantică. Amândoi gândesc în termeni de sfere de influență. Pentru Trump și Putin, suveranitatea statelor vecine lor este rezultatul unei aberații istorice pe care nu sunt dispuși să o accepte. Uniunea Europeană, cu cei 450 de milioane de locuitori ai săi, este o construcție care contează puțin pentru Washington și Moscova. Trump și Putin vor doar contacte bilaterale cu capitalele europene. Ei văd o mare oportunitate în exploatarea și amplificarea conflictelor interne din Europa. Singurul lucru care îl interesează pe Trump în Europa este echilibrarea balanței comerciale.”

Un partener militar puternic la orizont

Europa ar trebui să își extindă cooperarea în domeniul securității cu Turcia, sugerează Daily Sabah:

„Perspectiva lui Trump asupra problemei ucrainene a arătat țărilor europene că SUA ar putea lăsa orice aliat singur în mijlocul unei crize. ... În mod firesc, țările europene sunt acum mai sceptice față de umbrela de securitate a SUA. Țările din Europa de Vest vor trebui să găsească, într-un viitor nu prea îndepărtat, alte alternative pentru securitatea națională. Turcia, cu capabilitățile sale militare sporite și investițiile eficiente în industria de apărare, reprezintă una dintre forțele regionale alternative pe care Europa le-ar putea lua în considerare în viitorul apropiat.”

China întinde o mână Europei

Publicația La Repubblica din Italia atrage atenția asupra cuvintelor ministrului de Externe al Chinei, Wang Yi, la Conferința pentru Securitate de la München:

„El a încheiat discursul său cu un apel către europeni, încă traumatizați de cuvintele dure ale vicepreședintelui american JD Vance, să se angajeze în colaborarea cu China pentru a aborda împreună complexitatea economiei internaționale. Un apel care a fost, poate, vag în conținut, dar clar în intenție. Având în vedere schimbările epocale declanșate de inițiativele explozive ale noii administrații americane, chinezii și europenii au un interes comun în căutarea convergenței și a unor baze pentru cooperare. Iar China se prezintă ca un partener de dialog fiabil și reconfortant.”

Rusia este și rămâne un vecin

Europa nu trebuie să refuze dialogul cu Moscova, avertizează Le Temps din Elveția:

„Indiferent ce se va întâmpla, va trebui să ajungem la un acord cu Rusia privind regulile de conviețuire pe continentul nostru. În aceste condiții, refuzul oricărui dialog, al oricăror vizite sau al înțelegerii punctului de vedere al adversarului, așa cum a făcut Europa până acum, înseamnă să se împiedice pe sine din a face parte din soluție. Prin radicalismul pe care nu și-l poate permite, Europa s-a privat de orice rol de mediator. ... În timp ce Donald Trump a jucat un rol semnificativ în crearea acestei situații dezastruoase, europenii nu sunt cu siguranță fără vină.”

Timpul pentru o despărțire

Europa trebuie acum să finalizeze separarea de SUA, susține publcația Visão din Portugalia:

„De când Donald Trump a revenit la Casa Albă, Europa și SUA s-au despărțit de facto. Diferențele dintre cele două sunt din ce în ce mai evidente, nu se mai înțeleg aproape deloc și nu mai sunt cu adevărat interesate să continue să colaboreze. Europa nu își mai poate permite să fie ademenită de iluzia unei alianțe și protecții din partea SUA. ... Momentul despărțirii a venit, așa cum a avertizat viitorul cancelar german Friedrich Merz, insistând că prioritatea sa absolută este să garanteze independența față de SUA.”

Răspuns rapid la golurile de putere

Europa trebuie să înlocuiască SUA în anumite colțuri ale lumii, scrie hvg din Ungaria:

„America lui Trump nu mai vrea să fie mai bună sau mai plăcută decât Rusia sau China. Realizările decadelor trecute sunt acum în pericol. ... Acolo unde SUA se retrag, alte puteri vor umple golul lăsat. În cel mai fericit caz, aceasta va fi UE – cu condiția să se pună rapid pe picioare și să înțeleagă că trebuie să înlocuiască ajutoarele USAID, dar și CIA și FBI. În alte părți, China și Rusia vor pătrunde și vor lua tot ce pot. Cum va face acest lucru America măreață, nici măcar Trump nu știe.”

Reuniți de adversitate

Corriere della Sera din Italia scrie:

„Să uităm de Brexit. Marea Britanie se întoarce și Uniunea Europeană se depărtează de ideea de a face Londra să plătească pentru separarea din 2016. Desigur, acest lucru nu înseamnă că Marea Britanie va reveni în palatele de la Bruxelles. Și nu va exista nici o intimitate bruscă – dar poate un pragmatism mai solid, impus de ambele părți ale Canalului, de Donald Trump. ... Reluarea unei relații puternice între UE și Marea Britanie este unul dintre primele efecte ale noii realități transatlantice.”