Cum ar putea fi implementat un armistițiu în Ucraina. Principalele obstacole

Ucraina a acceptat o propunere de încetare a focului de 30 de zile după discuțiile cu SUA de la Jeddah, Arabia Saudită, însă în declarația comună nu se spune nimic despre cum ar putea fi implementat un armistițiu în eventualitatea în care ar fi aprobat și de Rusia, relatează The Guardian.

Soldat ucrainean pe frontul de vest FOTO PROFIMEDIA

„Monitorizarea trebuie să înceapă imediat”, apreciază John Foreman, fost atașat britanic în domeniul apărării la Moscova și Kiev. „Dacă este menit să existe o încetare a focului de 30 de zile, marea întrebare este dacă va fi și respectată.” Având în vedere faptul că Rusia are un istoric de încălcare a armistițiilor și a acordurilor de pace deopotrivă, implementarea unui proces robust este esențial.

În trecut, acesta s-a dovedit a fi o provocare.

O misiune dedicată a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de până la 1.000 de oameni și care efectua zeci de patrule neînarmate pe zi a fost responsabilă de monitorizarea încetării ostilităților din Donbas, de ambele părți ale frontului, ca parte a acordurilor de la Minsk din 2014 și 2015.

OSCE, care reprezintă 57 de state din Europa, America de Nord și Asia Centrală, a fost aleasă dat fiind că ambele beligerante sunt membre. Dar aceasta s-a luptat să înfrâneze tensiunile, contabilizând 486 de victime civile și 400.000 de încălcări ale încetării focului în 2017. Deși acestea s-au stins întrucâtva în anii următori - 91 de victime și 93.902 de încălcări fiind înregistrate în 2021 - totuși nici două luni mai târziu, Rusia și-a lansat invazia la scară largă.

Samir Puri, analist al grupului de reflecție Chatham House și fost monitor OSCE cu o misiune în Ucraina, observă că sarcina ar fi considerabilă acum: „În 2015, OSCE monitoriza în mare măsură o linie de front mai scurtă în Donbas, unde armata ucraineană se confrunta în bună parte cu milițiile separatiste. Acum, linia frontului este mult mai lungă, fiind vorba de două armate, fiecare cu sisteme de arme semnificative la dispoziție.”

Pe de altă parte, tehnologia modernă – drone, recunoaștere aeriană și prin satelit – ar simplifica în mod cert monitorizarea încetării focului în 2025. Puri amintește că în urmă cu un deceniu, misiunea OSCE avea doar patru drone, pe care separatiștii susținuți de Rusia „le foloseau pentru exersarea la țintă din când în când”. Dar, deși acestea ar fi o soluție pentru a reduce numărul de observatori necesari, nu ar fi de ajutor în eventualitatea în care încetarea focului este încălcată.

Un argument asemănător l-a adus în discuție chiar președintele rus joi. Cine va controla încetarea focului, a întrebat retoric Vladimir Putin la o conferință de presă la Moscova, ținând cont de faptul că frontul are 2.000 km lungime? Efortul putea necesita probabil mii de observatori, capabili să comunice și să dezamorseze situația de ambele părți ale liniei de contact.

Deși țările europene, conduse de Regatul Unit și Franța, au discutat despre crearea unei „forțe de reasigurare” care să garanteze securitatea Ucrainei în cazul unei păci durabile, ei subliniază că nu ar fi vorba propriu-zis de trupe care să impună militar liniștea pe front. „Nu sunt forțe de menținere a păcii”, a spus unul, descriind în schimb o forță care va asigura spațiul aerian, căile maritime și infrastructura critică ale Ucrainei.

Cu toate acestea, un soi de monitorizare, susține Foreman, este esențială pentru înfrânarea și clădirea încrederii între părțile în război. „Trebuie să ai încredere – și să verifici”, spune el, adăugând: „Problema este că, pentru Ucraina, monitorizarea încetării focului are asocieri foarte proaste din cauza a ceea ce s-a întâmplat după acordurile de la Minsk”. O încetare a focului care ar fi ineficient aplicată ar putea duce cu ușurință la reizbucnirea luptelor, spune el.

Cum ar putea fi monitorizat un armistițiu

Având în vedere istoricul, este puțin probabil ca OSCE să găzduiască o altă inițiativă de monitorizare. Misiunea din 2014 s-a încheiat ca urmare a invaziei Rusiei din februarie 2022 și a retragerii cooperării la scurt timp după aceea. O alternativă ar putea fi o monitorizare sub auspiciile ONU, dar asta ar necesita ca Rusia să fie de acord cu o rezoluție în acest sens a consiliului de securitate.

Puri se întreabă dacă există o altă posibilitate, și anume să fie stabilită o zonă demilitarizată de ambele părți ale liniei actuale a frontului și unde Rusia să aibă propria forță de asigurare paralelă compusă din trupe din „țări prietene”, precum China, care să poată comunica cu omologii din Ucraina.

În cele din urmă, o pace de durată va fi posibilă numai dacă niciuna dintre părți nu va încerca să o submineze pe cealaltă prin acte de provocare și agresiune. Unele încetări ale focului, cum ar fi în Coreea sau Cipru, au rezistat, deoarece niciuna dintre părți nu a fost dispusă să reia luptele la scară largă. Dar ostilitatea Rusiei față de Ucraina este mult mai mare și mulți analiști sunt de părere că obiectivul pe termen lung al lui Putin de a domina țara vecină nu s-a schimbat câtuși de puțin.

În ciuda acestui context, rămâne deocamdată neclar cum ar fi monitorizată încetarea focului propusă de SUA pentru a preveni sau a restrânge încălcările. După cum conchide Foreman: „Sunt foarte multe obstacole care trebuie rezolvate înainte de a ajunge la pace”.