Criza imigranţilor. Friptura de porc, armă în războiul culturilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Menţinerea cărnii de porc în meniuri, noua preocupare a politicienilor din Europa
Menţinerea cărnii de porc în meniuri, noua preocupare a politicienilor din Europa

Preparatele din carne de porc au devenit o armă în bătălia culturilor care începe să-şi facă simţită prezenţa în Europa, după sosirea valului masiv de migranţi musulmani. După Franţa şi Danemarca, şi Germania iese la atac.

Carnea de porc, al cărei consum este interzis în islam, pare să fi devenit unealta perfectă în ciocnirea culturilor culinare, care naşte tot mai multe scântei în contextul în care în Europa au ajuns anul trecut peste 1,1 milioane de refugiaţi, iar anul acesta migranţii musulmani continuă să vină.

În numele păstrării identităţii naţionale, politicieni din diverse ţări europene insistă asupra menţinerii cărnii de porc în meniuri, ba chiar a obligativităţii acestei măsuri. Iar iniţiativele de acest fel nu vin doar din partea unor politicieni de extremă-dreapta, care îşi concentrează în mod obişnuit discursul pe potenţialele ameninţări ce vin din partea islamului.

Filiala Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta) din landul german Schleswig-Holstein, situat în nord, vrea să se asigure că în meniurile din cantinele din şcoli şi ale companiilor carnea de porc va rămâne la loc de cinste, întrucât carnea „aparţine culturii germane“.

Politicienii din filiala CDU, formaţiunea politică a cancelarului federal Angela Merkel, au anunţat că la sesiunea de săptămâna viitoare a parlamentului regional vor prezenta o propunere în acest sens, relatează Deutsche Welle.

Liderul grupului parlamentar creştin-democraţilor din Schleswig-Holstein, Daniel Günther, care şi-a exprimat marţi regretul cu privire la faptul că un număr din ce în ce mai mare de cantine, grădiniţe şi şcoli scot carnea de porc din meniu din considerente de natură religioasă, a explicat de ce s-a ajuns la această propunere. 

Şi majoritatea are drepturi

„Protecţia minorităţilor - inclusiv din motive religioase - nu are voie să conducă la o situaţie în care majoritatea, dintr-o consideraţie greşit înţeleasă, este dominată în ceea ce priveşte deciziile sale libere“, a declarat Günther.

Politicianul creştin-democrat a adăugat că, într-o societate pluralistă, „toleranţa înseamnă şi recunoaşterea şi permiterea altor stiluri de viaţă şi culturi culinare“, notează „Süddeutsche Zeitung“.

„Consumarea cărnii de porc aparţine culturii noastre“, a argumentat  Daniel Günther, afirmând, totodată, că persoanele care nu vor să consume carne de porc nu trebuie să o facă. „Nimeni nu trebuie obligat să facă asta, dar nici nu dorim ca majoritatea să fie nevoită să se abţină de la carnea de porc“, a mai spus el.

Consumarea cărnii de porc şi creşterea porcinelor joacă un rol foarte important în Schleswig-Holstein. Potrivit Camerei de Agricultură a acestui land german, 17% din venituri provin din agricultură.

Propunerea celor CDU a fost luată în derâdere pe reţelele de socializare, mai ales pe Twitter, unde hashtag-ul #schweinefleischpflicht („datoria cărnii de porc“, în traducere) a urcat rapid în topul popularităţii în Germania.

„În cele ce urmează, CDU din Schleswig-Holstein va solicita obligaţia cartofului. Afară cu orezul şi spaghetele din cantinele germane“, a scris un alt utilizator de Twitter.

„Acum ştim, în sfârşit ce vrea să spună CDU prin cultura dominantă“, au scris, la rândul lor, cei din Partidul Verzilor din Germania. 

„Războiul chiftelelor“

Iniţativa celor din filiala CDU din Schleswig-Holstein reprezintă doar cel mai recent episod din bătălia pentru carnea de porc ce a început să fie dusă în Europa, după sosirea valului masiv de refugiaţi musulmani.

În luna ianuarie a acestui an, autorităţile din oraşul Randers din Danemarca au stabilit ca meniurile cantinelor municipale să includă obligatoriu preparate din carne de porc. Iniţiativa a aparţinut Partidului Popular Danez (antiimigraţie), iar tevatura creată în jurul includerii cărnii de porc în meniuri a devenit cunoscută sub numele de „războiul chiftelelor“. Desigur, dezbaterile pe marginea acestui subiect au fost aprinse.

În timp ce susţinătorii propunerii afirmau că mâncarea tradiţională daneză, care include preparate din porc, este esenţială pentru păstrarea identităţii naţionale, criticii au declarat că în acest fel s-a creat o problemă ce, de fapt, nu exista, şi al cărei scop constă în stigmatizarea musulmanilor.

Şi în Franţa cea seculară au existat iniţiative similare în mai multe oraşe conduse de primari de dreapta, notează „The New York Times“, chiar dacă membri ai comunităţii musulmane au protestat faţă de aceste politici.

De pildă, în septembrie, Consiliul municipal din oraşul Chalon-sur-Saône din regiunea Burgundia a decis ca în zilele în care în meniul şcolilor primare felul principal de mâncare este pe bază de carne de porc să nu mai fie oferite substitute, cum ar fi peştele. 

Mâncarea orientală, trimisă la periferie

În acest timp, în Italia, mâncarea orientală este cea adusă în discuţie. Cel puţin la Verona, unde primarul vrea să interzică vânzarea de mâncare orientală în centrul vechi al oraşului. Motivul: păstrarea identităţii arhitecturale a centrului istoric al oraşului de al cărui nume se leagă  şi celebrele personaje shakespeariene Romeo şi Julieta.

„Va fi interzisă deschiderea unor fast-food-uri legate de cultura orientală şi a Orientului Mijlociu“, au fost cuvintele cu care primarul Flavio Tosi şi-a anunţat intenţia de a pune capăt prezenţei anumitor localuri fast-food în centrul Veronei.

Tosi este membru al Ligii Nordului, partid ce militează pentru independenţa „Padaniei“ (numele sub care sunt cunoscute Piemont, Lombardia şi alte regiuni din nordul Italiei - Câmpia Padului) şi care este catalogat drept populist. Anunţul său privind intenţia de a interzice mâncarea orientală în centrul Veroniei a stârnit critici în Italia, mulţi tineri afirmând, în special pe reţelele de socializare, că este vorba de o decizie cu caracter rasist. 

Potrivit mai multor analişti, în Europa, situaţiile conflictuale referitoare la stilul de viaţă s-ar putea înmulţi, având în vedere că integrarea migranţilor este un proces anevoios, care riscă să stârnească frustrări atât în rândul minorităţilor, cât şi în rândul majorităţii.  

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri