Comisia Europeană pedepseşte Polonia pentru schilodirea legilor justiţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans Foto: EPA
Vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans Foto: EPA

Executivul comunitar a declanşat o procedură fără precedent împotriva Poloniei, care poate duce la suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în cadrul UE, ca urmare a controversatelor reforme privind justiţia.

După luni de avertismente, Comisia Europeană a declanşat miercuri o procedură împotriva Poloniei de care nu s-a făcut uz până acum şi care poate merge până la privarea acestei ţări de drepturile sale de vot în cadrul Uniunii Europene. Asta dacă Polonia nu va renunţa la controversatele sale reforme în domeniul justiţiei, care, potrivit Bruxelles-ului, ameninţă statul de drept.

Concret, Executivul comunitar a anunţat că declanşează procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, calificat adesea drept „opţiunea nucleară“ în rândul sancţiunilor posibile în cadrul Uniunii. „Cu inimă grea am activat“ acest articol, a declarat în faţa presei vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans. „Dar faptele nu ne dau de ales, nu avem altă opţiune“, a continuat el.

Potrivit lui Timmermans, în decurs de doi ani, 13 noi legi au permis guvernului să se „amestece semnificativ“ în sistemul judiciar, relevă BBC, adăugând că Polonia a primit un termen de trei luni pentru a răspunde îngrijorărilor semnalate.

Budapesta, alături de Varşovia

Procedura declanşată de Comisia Europeană împotriva Poloniei este însă una complexă. În primă fază, articolul 7 permite „constatarea existenţei unui risc clar de încălcare gravă“ a valorilor UE, printre care statul de drept, fiind necesar avizul unei majorităţi calificate de 22 de state membre UE. 

Dar eventuale sancţiuni, cum ar fi retragerea drepturilor de vot, nu pot interveni decât într-o a doua fază, care, pentru a fi declanşată, ar necesita un vot în unanimitate al ţărilor membre, mai puţin cea vizată. Iar o unanimitate nu pare posibilă. Ungaria, care a sugerat şi în trecut că nu va fi de acord cu o astfel de măsură, a anunţat deja că se va opune prin veto acţiunii UE împotriva Poloniei.

Vicepremierul de la Budapesta Zsolt Semjen a declarat că este inacceptabil ca Bruxelles-ul să facă presiuni asupra unui stat membru suveran. „Prietenia polono-ungară şi angajamentul guvernului ungar faţă de tratate ne obligă să luăm atitudine în cadrul tuturor forurilor împotriva măsurii decise de Comisia Europeană“, a spus Semjen.

În acest timp, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că trebuie să se pună capăt distrugerii reputaţiei Poloniei, adăugând că nu se aşteaptă ca în viitorul apropiat să fie impuse sancţiuni împotriva Poloniei. 

„Polonia este percepută astăzi ca o forţă a dezintegrării în această parte a Europei şi de aceea cred că este important să se pună capăt distrugerii (...) reputaţiei Poloniei“, a afirmat Tusk.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care declarase marţi că „nu vom rupe toate podurile cu Polonia“ şi „nu ne aflăm în situaţie de război cu Polonia“, a scris miercuri pe Twitter că „este o zi dificilă pentru Polonia, dar şi pentru UE“. 

El a postat o copie a unei scrisori pe care i-a trimis-o premierului polonez Mateusz Morawiecki prin care îl invită la un prânz sau o cină de lucru pe data de 9 ianuarie.

juncker polonia twitter

Ameninţare financiară

Începute în urmă cu peste un an, discuţiile tensionate între Bruxelles şi Varşovia nu par să dea vreun rezultat, Polonia apărându-şi libertatea de a reforma o magistratură pe care o prezintă drept o „castă“ coruptă.

„Sunt ferm covins că statele suverane - iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane - au un drept absolut de a-şi reforma sistemele judiciare“, a subliniat Morawiecki, rămas fidel liniei apărate înaintea lui de eurosceptica Beata Szydlo, care a condus până pe 11 decembrie guvernul polonez. 

În contextul în care UE este conştientă că o suspendare a drepturilor de vot rămâne, totuşi, o ameninţare teoretică, Bruxelles-ul are în vedere noi instrumente: deja se vehiculează ideea condiţionării accesului la fonduri structurale europene de respectarea valorilor şi deciziilor UE, scrie AFP, preluată de News.ro.

Polonia regretă decizia „politică“ a Comisiei Europene 

Într-un comunicat remis de Ministerul Afacerilor Externe de la Varşovia, Polonia a anunţat că „regretă lansarea de către Comisia Europeană a procedurii prevăzute în articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene“, o decizie pe care o consideră „politică, nu juridică“.

Potrivit diplomaţiei poloneze, acest demers „împovărează inutil“ relaţiile reciproce, „ceea ce ar  putea face dificilă construcţia înţelegerii şi a încrederii reciproce între Varşovia şi Bruxelles“.

Totodată, în comunicat se precizează că autorităţile poloneze sunt gata să discute pe marginea acestui subiect, amintind că la ultimul Consiliu European (care a avut loc săptămâna trecută, n. red.), premierul polonez Mateusz Morawiecki a reafirmat dorinţa Varşoviei de a continua dialogul la cel mai înalt nivel cu Comisia.

De asemenea, Varşovia se declară dispusă să-i pună la curent pe reprezentanţii Comisiei cu aspectele procesului legislativ ce are scopul de a reforma sistemul judiciar din Polonia.

La rândul său, ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, a declarat că a primit „cu calm“ decizia Comisiei Europene. 

Zbigniew Ziobro a insistat că „Polonia este o ţară care respectă statul de drept“ şi, potrivit agenţiei PAP, a afirmat şi că ţara sa „va juca un rol semnificativ în Europa şi în Uniunea Europeană numai dacă va avea instanţe eficiente şi funcţionale“. Tocmai de aceea, a spus el, este necesară reforma justiţiei.

Varşovia nu s-a lăsat

Imediat după ce a ajuns la putere, în toamna anului 2015, Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), aflat la guvernare şi majoritar în cele două camere ale legislativului de la Varşovia, a demarat o serie de reforme în sistemul judiciar considerate de Comisia Europeană ca fiind o ameninţare pentru statul de drept.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, camera inferioară a parlamentului polonez a adoptat două legi prin care se sporeşte controlul puterii executive asupra sistemului judiciar şi care au provocat îngrijorare la nivelul instituţiilor europene.

PiS justifică aceste reforme, combătute vehement de opoziţie, prin nevoia de a se pune capăt unei „caste“ a magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului comunist şi având în rândurile lor mulţi corupţi.

Proiectele legislative se referă la Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii şi forma în care au fost adoptate este cea prezentată în septembrie de preşedintele Andrzej Duda, care s-a opus prin veto, în luna iulie, versiunilor lor iniţiale.

Legea privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a membrilor ei de la 70 de ani la 65 de ani. Totuşi, preşedintele ţării va putea alege judecători autorizaţi să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani. Totodată, noua legislaţie ar permite parlamentului să decidă componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Reformele au stârnit puternice nemulţumiri în rândul polonezilor. În semn de protest faţă de acestea, mii de oameni au ieşit în repetate rânduri în stradă.

proteste polonia epa

Polonezii au ieşit în stradă să protesteze faţă de modificarea legilor justiţiei, manifestând cu telefoanele aprinse, ca la Bucureşti Foto: EPA

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite