Comisia Europeană avertizează: sute de mii de locuri de muncă vor dispărea în următorii ani

Țările UE riscă să se confrunte cu pierderi masive de locuri de muncă în următorii ani, în urma costurilor ridicate la energie, al restructurării industriei și al tranziției verzi, avertizează Comisia Europeană.

Cele mai expuse sectoare sunt construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile.

Acest avertisment va fi inclus în Pachetul de Primăvară al Semestrului European, document care conține recomandările economice și de politici publice ale Comisiei pentru statele membre și care urmează să fie prezentat miercuri. Acestea reflectă îngrijorarea tot mai mare de la Bruxelles cu privire la amploarea provocărilor economice cu care se confruntă blocul comunitar, scrie Politico.

„Competitivitatea Europei nu va fi construită doar prin tehnologie, capital sau reglementări financiare”, a declarat vicepreședintele executiv a Comisiei Europene responsabilă pentru competențe, Roxana Mînzatu. „Ea va fi construită de oameni, de competențele pe care le dezvoltă și de oportunitățile pe care le creăm pentru ca aceștia să contribuie pe deplin la economiile și societățile noastre.”

Pe fondul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, care continuă să influențeze prețurile petrolului, Comisia estimează că presiunile asupra prețurilor energiei din 2026 ar putea pune în pericol până la 560.000 de locuri de muncă. 

Încetinirea activității economice a determinat Comisia să își revizuiască estimările privind șomajul. În toamna trecută, instituția prognoza o rată a șomajului de 5,9% în 2026 și 5,8% în 2027. Acum estimează că aceasta va ajunge la 6% în ambii ani.

Comisia se așteaptă, de asemenea, la creșterea nivelului de îndatorare al guvernelor. Deficitul bugetar agregat al celor 27 de state membre ar urma să se adâncească de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,5% în 2026 și 3,6% în 2027.

Sute de mii de locuri de muncă, în pericol

Pachetul va încerca să mute atenția către forța de muncă, argumentând că agenda europeană privind competitivitatea nu poate avea succes fără rezolvarea deficitului de personal și a lipsei de competențe. De asemenea, progresele în domeniul AI și a roboticii vor transforma locurile de muncă umane, începând cu rolurile din depozite și fabrici.

Comisia a identificat mai multe sectoare aflate sub presiune.

În industria auto europeană, esențială pentru economia Germaniei, aproximativ 600.000 de locuri de muncă sunt considerate vulnerabile, pe măsură ce sectorul se adaptează la renunțarea la motoarele cu combustie internă și se confruntă cu concurența puternică din partea Chinei.

În industria bateriilor, circa 85.000 de locuri de muncă sunt în pericol. Sectorul producției de panouri solare este afectat la rândul său, aproape 59.000 de locuri de muncă fiind expuse presiunilor pieței. Măsurile de decarbonizare ar putea afecta încă aproximativ 4.500 de posturi din industria siderurgică.

Aceste preocupări reflectă o dezbatere mai amplă la Bruxelles privind riscul ca Europa să piardă teren în industriile strategice în fața unor rivali precum China și Statele Unite, în ciuda planurilor de stimulare a producției interne.

Accent pe educație și recalificare

În același timp, angajatorii din întreaga Uniune continuă să raporteze dificultăți în găsirea lucrătorilor cu calificările necesare.

Potrivit Comisiei, 68% dintre companiile mijlocii au raportat în 2023 lipsa competențelor adecvate. În 2024, 77% dintre firme au afirmat că deficitul de forță de muncă și de competențe reprezintă un obstacol pentru investiții.

Concluzia centrală a pachetului este că reziliența economică depinde tot mai mult de investițiile în capitalul uman.

Pentru prima dată, recomandările UE vor include un accent special pe educație, formare profesională, învățare pe tot parcursul vieții, competențe STEM și programe de recalificare, integrate mai strâns în cadrul guvernanței economice europene.

„Investiția în oameni este cea mai puternică strategie de competitivitate a Europei și fundamentul unei Uniuni capabile să inoveze mai mult, să concureze mai bine și să reziste oricărei provocări”, a declarat Roxana Mînzatu. „Aceasta este schimbarea adusă de actualul Semestru European: capitalul uman este tratat acum ca un factor esențial al competitivității, cu recomandări specifice pentru fiecare stat membru.”

Inegalități și risc de sărăcie în muncă

Provocările de pe piața muncii nu se limitează la pierderea locurilor de muncă.

Comisia avertizează că gospodăriile cu venituri mici ar putea suporta o povară disproporționată din cauza creșterii prețurilor la carburanți, ceea ce le-ar putea costa suplimentar aproximativ 1,4% din venituri.

Documentul evidențiază și inegalități persistente pe piața muncii, arătând că cetățenii din afara UE au o probabilitate semnificativ mai mare decât lucrătorii nativi să fie supracalificați pentru posturile pe care le ocupă.

Bruxellesul atrage atenția și asupra calității locurilor de muncă: unul din cinci angajați lucrează în sectoare cu salarii mici și productivitate redusă, iar unul din 12 este expus riscului de sărăcie în ciuda faptului că are un loc de muncă.

În acest context, Comisia va încuraja statele membre să adopte reforme menite să îmbunătățească nivelul competențelor, calitatea locurilor de muncă și sistemele de protecție socială.

Ca parte a pachetului care va fi prezentat miercuri, Bruxellesul va semnala și probleme privind sănătatea finanțelor publice ale Bulgariei, după analizarea politicilor sale bugetare. Germania, Estonia, Letonia și Slovenia au trecut prin evaluări similare, însă au evitat, deocamdată, observații negative.