Centrale electrice mobile, aduse la Kiev pentru a face față crizei energetice de iarnă. Ucrainenii inventează zilnic noi strategii de supraviețuire

Autoritățile ucrainene accelerează măsurile pentru a limita efectele crizei energetice din această iarnă, pe fondul atacurilor rusești care au devastat infrastructura de electricitate a țării. Administrația președintelui Volodimir Zelenski caută soluții rapide și flexibile, inclusiv prin introducerea unor unități mobile de producere a energiei, scrie kyivpost.com.

Centrală distrusă de ruși/FOTO:X

În discursul său de miercuri seară, liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina identifică noi surse de electricitate și căldură pentru capitală, dar și pentru orașele și satele din întreaga țară.

Chiar în aceeași zi, la Kiev au fost instalate cinci mini-centrale electrice, fiecare cu o capacitate de 66 de megawați. Două dintre ele sunt deja funcționale, iar celelalte trei urmează să fie conectate în perioada imediat următoare.

Petro Panteleiev, prim-adjunct interimar al șefului Administrației de Stat a orașului Kiev, a avertizat însă că aceste unități mobile nu vor acoperi integral deficitul energetic al capitalei pe timpul iernii. Centralele sunt de tip cogenerare, ceea ce înseamnă că produc simultan energie electrică și termică, însă vor alimenta exclusiv infrastructura critică – spitale, stații de pompare, servicii esențiale – și nu consumatorii casnici.

Autoritățile au comandat, de asemenea, o centrală diesel de 20 de megawați, care ar urma să devină operațională în luna martie. Pe termen mediu, planurile sunt și mai ambițioase: peste 500 de megawați în unități de cogenerare ar urma să fie puși în funcțiune în 2026, a anunțat ministrul Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor, Oleksii Kuleba.

„Împreună cu partenerii noștri internaționali, am asigurat aproape 600 de unități de cogenerare, aproximativ 400 de centrale termice modulare și 28 de turbine pe gaz. Cea mai mare parte a acestui echipament este deja instalată sau se află în faza finală de punere în funcțiune”, a declarat oficialul ucrainean.

Potrivit acestuia, peste 570 de megawați de capacitate descentralizată nouă au fost deja integrați în sectorul municipal. Avantajul acestor sisteme constă în faptul că pot funcționa autonom, aproape de consumatori. „O centrală termică poate continua să funcționeze chiar dacă o mare centrală electrotermică este avariată, iar stațiile de pompare pot asigura alimentarea cu apă fără a depinde de rețeaua națională”, a explicat Kuleba.

Președintele Zelenski a reamintit că, încă din 2024, Ucraina și-a propus să construiască până la un gigawatt de capacitate mobilă de producere a energiei, urmând ca în anii următori să mai adauge încă patru gigawați. La Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei de la Berlin, el a atras atenția că atacurile rusești cu rachete și drone au distrus deja nouă gigawați de capacitate energetică, în condițiile în care consumul maxim din iarna trecută a fost de 18 gigawați. „Practic, jumătate din capacitatea noastră nu mai există”, a spus Zelenski.

Tot în discursul de miercuri, președintele ucrainean a anunțat că autoritățile analizează posibilitatea ridicării restricțiilor de circulație pe timp de noapte în unele localități, acolo unde situația de securitate o permite, în contextul stării de urgență energetică.

Pentru gestionarea crizei din capitală, a fost creat un comandament special, coordonat de Denîs Șmîhal, numit miercuri ministru al energiei și prim-vicepremier, după ce prima sa nominalizare fusese respinsă cu o zi înainte de Rada Supremă. Predecesorul său a demisionat în urma unui amplu scandal de corupție din sectorul energetic, care a zguduit guvernul Zelenski la finalul anului trecut.

În paralel, executivul ucrainean intenționează să reducă birocrația și să identifice soluții pe termen lung pentru depășirea crizei. „Am cerut creșterea capacității de import a energiei electrice, folosind toate oportunitățile disponibile. În Kiev și în alte orașe trebuie să existe mult mai multe puncte de sprijin pentru populație”, a spus Zelenski.

Este vorba despre așa-numitele „Puncte de invincibilitate” – adăposturi încălzite, dotate cu alimente și surse de energie, destinate populației afectate de penele de curent.

Rusia încearcă să înghețe Ucraina. Lupta pentru supraviețuire

Pechersk este unul dintre cele mai verzi și mai prospere cartiere din centrul Kievului. Clădirile sale pre-revoluționare, retrase de la bulevardele aglomerate, sunt ascunse între curți liniștite și copaci bătrâni. În vremuri de pace, era zona în care mulți ucraineni visau să locuiască.

În cea de-a patra iarnă de război, în unele apartamente temperatura interioară a coborât la 3 grade Celsius, în lipsa unei surse suplimentare de încălzire – și continuă să scadă.

Zidurile groase de cărămidă, care altădată izolau locatarii de zgomotul orașului, fac acum dificilă păstrarea căldurii. Ferestrele mari oferă o vedere clară asupra atacurilor cu rachete din timpul nopții și asupra beznei totale care urmează. Clădirea și-a păstrat eleganța, dar după atacul masiv al Rusiei din 9 ianuarie, a devenit aproape imposibil de locuit.

„Este cea mai rece iarnă pe care am trăit-o vreodată în acest apartament. Din cauza frigului, a întreruperilor de curent și a atacurilor constante, pur și simplu nu se mai poate trăi aici”, spune Anna Diachenko, 28 de ani, care a părăsit locuința la câteva zile după bombardament și s-a mutat temporar la prieteni. Termometrul a coborât constant: de la 8 grade, la 5, apoi la 3.

Strategia Moscovei este limpede: dacă nu poate învinge Ucraina pe câmpul de luptă, va încerca să o îngenuncheze prin frig, scrie kyivindependent.com.

Oficialii ucraineni vorbesc deschis despre „transformarea iernii într-o armă”. Pe 9 ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia profită de valul de frig pentru a lovi cât mai multe obiective energetice. Directorul Ukrenergo, Vitalii Zaicenko, a avertizat că Moscova încearcă să „deconecteze orașul” și să forțeze populația să părăsească Kievul.

Pe 14 ianuarie, Zelenski a anunțat instituirea stării de urgență în sectorul energetic.

Atacurile sistematice asupra infrastructurii energetice s-au intensificat din 2023. Centrale electrice, infrastructură critică, blocuri de locuințe – toate au devenit ținte. Fiecare pană de curent transmite același mesaj: statul nu vă poate proteja, acceptați condițiile noastre, forțați-vă liderii să facă „pace”.

Miza crește cu fiecare atac. Dar funcționează această strategie?

„Categoric nu”, spune tranșant Anna Diachenko. „Știm că ne este greu din cauza Rusiei.”

Andrii Tartișnikov, 33 de ani, operator de imagine, care locuiește cu un etaj mai jos, crede că singurul efect al acestei strategii este creșterea furiei.

„Autoritățile fac ce pot, iar oamenii înțeleg asta. Nimeni nu le reproșează nimic. În fiecare zi simțim mai multă ură față de Rusia. Nu va face pe nimeni să capituleze”, spune el, îmbrăcat în mai multe straturi, cu căciulă și șosete groase, în apartamentul său spațios.

Locatarii s-au dotat cu radiatoare electrice, lămpi, baterii externe și sisteme de rezervă. De aici înainte, totul ține de resurse, imaginație și adaptare.

De la jucării de pluș folosite pentru astuparea crăpăturilor de la ferestre până la metode arhaice de încălzire cu foc și pietre, fiecare își inventează propriile „trucuri de supraviețuire”.

Căldura vine, uneori, din cele mai neașteptate locuri

Pentru Olena Bazîlska, 43 de ani, manager de birou, principala sursă de căldură este Roza, un bulldog francez. Câinele tremură și el de frig, poartă haine în casă și doarme noaptea între Olena și partenerul ei.

Olena lucrează de acasă, îmbrăcată în trei straturi de haine. După patru zile fără căldură, a renunțat să mai încălzească întregul apartament și a închis toate ușile. Trăiește acum într-o singură cameră – dormitor, bucătărie și birou deopotrivă. Deși este o zi de lucru, este aranjată, poartă un pulover roz, iar părul este atent coafat.

„Când mi se face prea frig, mai fac flotări pe podea”, spune ea.

Pe hol, o instalație de luminițe este aprinsă permanent. Nu are legătură cu sărbătorile.

„Le aprindem doar când nu avem curent”, explică Olena.

În apartamentul lui Andrii Tartișnikov, camera principală este unită cu bucătăria. Încălzește spațiul cu aragazul pe gaz, care funcționează și în timpul penelor de curent.

„Pun o cărămidă pe flacără și o oală mare de fontă deasupra. După câteva ore, temperatura crește cu patru grade. Dimineață erau 12 grade, acum sunt aproape 16”, spune el.

Noaptea doarme la tatăl său, în afara orașului. În apartament au rămas doar plantele – ficuși, monstera, un bananier – aflate în repaus de iarnă. Un ficus stă acum exact în locul unde, altădată, proiecta filme pe perete.

„Nu mai folosesc proiectorul. Oricum nu mai stau peste noapte. Dormitorul e prea rece”, explică el, aprinzând un bețișor parfumat și punând apa la fiert pentru ceai.

Este un habitat de iarnă atent organizat – aproape confortabil, dacă nu ar fi războiul. Pe 13 ianuarie, în dormitor erau 3 grade.

O singură cameră caldă

La etajul al doilea, Iulia Slonko, 37 de ani, face ceea ce fac mulți părinți ucraineni în această iarnă: rămâne. Are două fiice mici, iar plecarea nu este o opțiune simplă. Soțul ei locuiește în alt oraș, din motive profesionale.

Rudele i-au propus să plece în Spania, dar logistica a fost prea complicată.

În schimb, a transformat o cameră într-o zonă caldă pentru cele două fete – Zarina, de nouă ani, și Sviatoslava, de doi ani. Pături, jucării, haine agățate la intrare pentru a ține căldura. Deasupra patului, o perdea roz creează o atmosferă protectoare.

„Podeaua e caldă pentru că sub noi este un laborator cu generator. Am umplut toate spațiile cu perne, pături, jucării. Eu ies din cameră doar cu haina pe mine, de obicei până la bucătărie”, spune ea.

Uneori fac duș la o sală de sport din apropiere. Astăzi au avut curent și apă caldă. Zarina a făcut baie și a ieșit somnoroasă, cu obrajii îmbujorați.

„Când apare noul film Avengers? Mai e mult?”, întreabă fetița.

„Nu avem curent”, îi răspunde mama. „Te învelesc cu pături.”

Pe muchie

Chiar dacă locuitorii Kievului s-au adaptat remarcabil, situația rămâne critică. Primarul Vitali Kliciko a recomandat celor care au alternative să ia în calcul plecarea temporară.

„Singurul lucru care mă ține aici sunt oamenii mei – mama, sora, prietenii. Dacă li s-ar întâmpla ceva, aș pleca. Pierderea rămâne cu tine pentru totdeauna”, spune Anna Diachenko.

Andrii Tartișnikov, în schimb, s-a întors din Germania. Are pașaport leton și putea rămâne în afara țării, dar a ales să revină. Crede că adaptarea este singura soluție, pentru că războiul se poate extinde oriunde. Și-a schimbat cariera din cinema artistic în documentar.

„Nimeni nu va mai investi în filme. Nimeni nu va mai avea timp. Toți vor fi ocupați să lupte.”

În așteptarea unui nou asalt

În ciuda luminițelor de pe pereți, a camerelor încălzite improvizat și a copiilor care așteaptă următorul film Marvel, vecinii nu cred într-un sfârșit apropiat al războiului. Dimpotrivă, unii se pregătesc pentru un nou atac asupra capitalei.

„Întrebarea nu este dacă, ci când. Când vor decide să vină din nou spre Kiev, îmi voi evacua copiii. Data viitoare nu vor mai veni pentru o paradă de trei zile”, spune Iulia Slonko.