După Polonia, Cehia anunță că nu se opune ca Ucraina să lovească teritoriul rus cu armele sale. La fel și Canada și Finlanda

Ministrul ceh de externe Jan Lipavski a declarat joi presei că ţara sa este de acord ca Ucraina să folosească armele pe care i le furnizează în atacuri asupra Rusiei.

„Republica Cehă nu are nicio problemă dacă Ucraina se apără împotriva agresorului", a spus ministrul ceh înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele NATO care se desfăşoară la Praga.

Această permisiune include "atacuri care în mod necesar trebuie să se desfăşoare pe teritoriul Rusiei (...) Aceasta este regula pentru livrările (de arme) care vin din Cehia", a precizat Jan Lipavski.

După ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar, dezbaterea pe acest subiect agită Washingtonul şi capitalele europene.

Cele mai reticente până în prezent, mai ales Roma şi Berlinul, avertizează asupra riscului escaladării conflictului din Ucraina, până la o ipotetică folosire a armei nucleare de către preşedintele rus Vladimir Putin.

Italia nu va trimite niciodată trupe în Ucraina, iar armele pe care le-a furnizat Kievului nu ar trebui să fie folosite pentru a ataca obiective de pe teritoriul Rusiei, a declarat joi ministrul italian de externe Antonio Tajani, relatează Reuters.

„Toate armele care pleacă din Italia (către Ucraina) ar trebui folosite în Ucraina", a spus Tajani într-un interviu acordat postului public de televiziune RAI.

Sub conducerea premierului Giorgia Meloni, Italia a fost un susţinător ferm al Ucrainei, însă Roma nu a dezvăluit niciodată detalii despre ajutorul său militar.

Însă alte ţări, precum Regatul Unit, Polonia şi ţările baltice, sunt de acord cu cererea lui Stoltenberg.

Marea Britanie a lansat această idee chiar înaintea secretarului general al NATO, când ministrul britanic de externe David Cameron a spus în timpul unei vizite la Kiev că Ucraina are dreptul să folosească armele din ajutorul militar britanic pentru a lovi ţinte pe teritoriul Rusiei.

O reacţie pe acest subiect a avut şi preşedintele francez Emmanuel Macron, care a estimat marţi că ar trebui să i se permită Kievului să "neutralizeze" bazele militare de unde Rusia lansează rachete asupra teritoriului ucrainean.

Totuşi, Statele Unite, principalul furnizor de ajutor militar al Ucrainei, au transmis prin purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, că Washingtonul nu recomandă Kievului să lanseze atacuri asupra teritoriului rus cu arme americane.

Canada şi Finlanda acceptă ca Ucraina să atace obiective de pe teritoriul rus cu armele pe care ele le furnizează

Ucraina poate folosi armele pe care le primeşte din Canada pentru a ataca teritoriul rus, a anunţat ministrul afacerilor externe canadian, Mélanie Joly, citată de EFE.

Într-o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez Tobias Billstrom, la Stockholm, Joly a declarat că nu există "nicio condiţie cu privire la folosirea finală a livrărilor de arme către Ucraina" pe care le efectuează Canada.

Joly a mai menţionat că, în timpul reuniunii NATO care are loc la Praga joi şi vineri, intenţionează să pledeze pentru ca Ucraina să poată folosi fără limite armele pe care le primeşte.

„Credem că trebuie să fim agresivi în această problemă", a insistat Joly, argumentând că "Rusia nu are linii roşii". „De aceea trebuie să ne asigurăm că, în ceea ce priveşte apărarea Ucrainei, îi ajutăm şi suntem alături de ei", a adăugat ea.

La rândul său, ministrul de externe finlandez, Elina Valtonen, a dat asigurări miercuri că Ucraina are permisiunea de a folosi armele donate de ţara sa pentru a ataca ţinte de pe teritoriul Rusiei, întrucât ONU recunoaşte dreptul unei ţări atacate de a se apăra de agresorul său.

„Finlanda nu a impus restricţii concrete privind ajutorul material acordat Ucrainei, dar presupune că materialul va fi utilizat în conformitate cu dreptul internaţional", a declarat Valtonen pentru ziarul finlandez "Uusi Suomi".

„Rusia poartă un război ilegal de agresiune în Ucraina, iar Ucraina are dreptul la autoapărare în temeiul articolului 51 din Carta ONU. Aceasta include şi atacuri împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul atacatorului care sunt necesare pentru autoapărare", a adăugat Valtonen.

Şefa diplomaţiei finlandeze a făcut aceste declaraţii după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a îndemnat pe aliaţi să ia în considerare posibilitatea de a permite Ucrainei să atace teritoriul Rusiei cu ajutorul armelor occidentale, lucru pe care mai multe ţări l-au interzis în mod expres în momentul în care au decis să livreze arme Kievului.

Polonia a dat undă verde Ucrainei să folosească armele sale

Anunţul celor două ţări vine după ce viceministrul apărării polonez, Cezary Tomczyk, a confirmat miercuri că Ucraina este liberă să folosească cum doreşte împotriva teritoriului rus armele pe care i le oferă Polonia şi le-a cerut celorlalte state care furnizează ajutor militar Kievului în războiul cu Rusia să procedeze la fel.

„Ucraina are dreptul să lupte şi să se apere cum consideră de cuviinţă", a declarat oficialul polonez la o emisiune radiofonică, în plină controversă asupra posibilităţii folosirii de către Ucraina a armelor occidentale pentru atacuri în interiorul Rusiei. "Nu există restricţii asupra folosirii armelor poloneze pe care le-am trimis" Ucrainei, a insistat viceministrul Tomczyk, care a îndemnat "ţările occidentale să ridice restricţiile" la acest capitol, deşi el a admis că aceasta este o chestiune "complexă" ce poate crea "diverse probleme".

Rusia amenință

De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi ţările europene membre ale NATO cu "consecinţe grave" dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.

„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă", iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus", a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan.