Ce se ştie până acum despre exploziile misterioase din Transnistria

0
0
FOTO deschide.md
FOTO deschide.md

Mai multe explozii au fost constatate la începutul acestei săptămâni în regiunea separatistă prorusă din estul Republicii Moldova, evenimente urmate de un apel pentru continuarea „operaţiunii speciale” a Rusiei până cel puţin la Nistru.

Luni după-amiaza, în a doua zi de Paşte, diferite conturi de pe aplicaţia de mesagerie Telegram au început să difuzeze fotografii ce sugerau producerea unor explozii la aşa-zisul Minister al Securităţii de Stat din Transnistria. Imaginile redau ferestre sparte, fum în interior şi un obuz în apropierea clădirii.

La scurt timp după apariţia lor, administraţia separatistă de la Tiraspol a publicat un comunicat pentru a confirma relatările apărute în mediul virtual şi preluate rapid de presă. „Luni, în jurul orei 17:00, în clădirea Ministerului Securităţii Statului PMR (Republica Moldovenească Nistreană, n. red.), situată la intersecţia străzilor Manoilov şi Karl Marx, au avut loc mai multe explozii. (…) Potrivit datelor preliminare, focurile au fost trase din RPG-uri (lansatoare de grande, n. red.). Nu sunt victime”, se arată într-un comunicat.

Alte trei explozii au fost raportate marţi dimineaţă, vizând două antene de telecomunicaţii (foto mai jos) din raionul Grigoriopol, la graniţa cu Ucraina, şi unitatea militară de lângă localitatea Parcani.

Atacuri asupra antene raportate de transnistreni

Separatiştii proruşi din Doneţk ameninţă cu război

În urma evenimentelor de luni dimineaţă, separatiştii transnistreni au anunţat marţi dimineaţă instituirea codului roşu de pericol terorist din cauza producerii a trei atacuri.

De la Doneţk, liderul separatist prorus Denis Puşilin făcea apel la o „operaţiune specială” în Transnistria.

„Desigur, viteza este importantă pentru noi – viteza de a ajunge la frontierele constituţionale pentru a continua etapele următoare ale operaţiunii, care sunt practic necesare după ce vedem ce se întâmplă în Transnistria, ce se întâmplă în zonele de frontieră ale Rusiei”, a spus Puşilin pentru RIA Novosti.

Prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, Kremlinul a ţinut marţi să transmită că ştirile „sunt îngrijorătoare” şi urmăreşte „cu multă atenţie cum evoluează situaţia” în Transnistria. De asemenea, a precizat că, în contextul acestei situaţii, Vladimir Putin nu are planificată nicio discuţie cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Reacţia Chişinăului

Luni seara, la trei ore de la producerea exploziilor de la Tiraspol, Biroul Politici de Reintegrare şi-a exprimat îngrijorarea faţă de crearea unor pretexte pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană: „Biroul politici de reintegrare îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu incidentul care s-a produs astăzi în oraşul Tiraspol. Potrivit informaţiei disponibile, persoane neidentificate au efectuat împuşcături din aruncător de grenade asupra sediului aşa-numitei structuri de securitate din regiune. Conform datelor preliminare nu există victime sau persoane rănite. Obiectivul urmărit de incidentul de astăzi ţine de crearea pretextelor pentru tensionarea situaţiei de securitate în regiunea transnistreană, ne-controlată de autorităţile constituţionale. În acest context, Biroul politici de reintegrare cheamă la păstrarea calmului şi împreună cu instituţiile naţionale competente monitorizează evoluţiile cazului menţionat”.

Marţi, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, Maia Sandu a vorbit despre o „escaladare” pe fondul unor „tensiuni între diferite forţe din interioriul regiunii” transnistrene şi a anunţat mai multe măsuri pentru monitorizarea situaţiei. „Ceea ce se întâmplă în ultimele 24 de ore este o  escaladare a tensiunilor. Autorităţile urmăresc cu precauţie evenimentele care au loc pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol. Analizele noastre arată că există tensiuni între diferite forţe în interiorul regiunii, iar acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană şi afectează Republica Moldova. Condamnăm orice acţiuni şi tentative de a pune în pericol siguranţa Republicii Moldova. Chişinăul insistă asupra reglementării paşnice a regiunii”, a declarat Maia Sandu, precizând că tensiunile sunt provocate de „forţe pro-război”.

Măsuri decise în Consiliul Suprem de Securitate

- Creşterea intensităţii verificărilor circulaţiei în adiacenţa zonei de securitate;

- Creşterea intensităţii patrulării şi verificărilor pe teritoriul Republicii Moldova şi la frontieră;

- Creşterea nivelului de alertă în ceea ce priveşte securizarea obiectivelor de infrastructură critică;

- Creşterea nivelului de alertă a tuturor instituţiilor responsabile de asigurarea ordinii publice şi securităţii.

Contre între Kiev şi Tiraspol

Ministerul ucrainean de Interne a denunţat luni seara o provocare din partea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB): „În mod evident, acest caz este una dintre numeroasele măsuri provocatoare organizate de FSB pentru a insufla panică şi sentimentul anti-ucrainean”.

Marţi, Kievul a acuzat Moscova că încearcă să „destabilizeze” Transnistria. „Rusia vrea să destabilizeze regiunea Transnistriei, ceea ce sugerează că (Republica, n. red.) Moldova trebuie să se aştepte să primească oaspeţi”, a scris pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoleak, făcând referire la soldaţii ruşi care au invadat Ucraina în data de 24 februarie.

Metoda înscenării unui atac ca pretext de a intra în război cu un inamic declarat este clasică în istoria războiului, fiind folosită atât de Hitler împotriva Poloniei, cu incidentul de la staţia radio de la Gliwice, cât şi de Putin împotriva Ucrainei, cu rachete care vizau din senin frontiera ruso-ucraineană cu câteva zile înainte de declanşarea aşa-zisei operaţiuni militare speciale.

De la Tiraspol, liderul separatist Vadim Krasnoselski a sugerat că există „urme” ale Ucrainei în exploziile din Transnistria. „După cum au arătat primele concluzii ale măsurilor operaţionale şi de investigare urgente, urmele acestor atacuri duc în Ucraina. După izbucnirea ostilităţilor din Ucraina, Transnistria şi-a menţinut neutralitatea şi a declarat în mod deschis acest lucru - că nu suntem agresori, că Transnistria nu a plănuit şi nu are de gând să-şi atace vecinii. (...) Presupun că cei care au organizat acest atac au scopul de a atrage Transnistria în conflict. Şi pot spune cu încredere că acest lucru nu se va întâmpla. Transnistria se va putea apăra. Cu siguranţă îi vom găsi pe toţi cei care sunt complici la aceste acte criminale”, a spus Krasnoselski într-un mesaj destinat mai degrabă propagandei interne.

Propaganda rusă agită fantoma „agresorului român”

În timp ce separatiştii transnistreni anunţau explozii misterioase, un fost consilier al lui Vladimir Putin readucea în discuţie „ameninţarea românescă” la adresa Tiraspolului.

„În viitorul apropiat, (România, n. red.) va începe un atac militar împotriva Transnistriei”, a declarat Serghei Markov, de profesie politolog, citat de ziarul „Pravda”.

Politologul rus susţine că România ar avea sprijinul NATO în acest sens. În plus, el îşi imaginează deja, în acord cu discursul tipic al regimului Putin, scenariul unor „represalii politice masive” împotriva ruşilor şi proruşilor din Transnistria.

„Acest lucru va pune Rusia într-o poziţie foarte dificilă. După operaţiunea militară, România plănuieşte anexarea Moldovei”, spune Markov.

Ziarul rus menţionează că Serghei Markov nu este singurul care prevede un astfel de scenariu. Anterior, fostul aşa-numit ministru al Apărării al autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Igor Strelkov, a spus că deţine informaţii precum că România are în plan „ocuparea” Republicii Moldova.

Cu ajutorul Moscovei, Transnistria s-a desprins de Republica Moldova în contextul destrămării Uniunii Sovietice, dar actul nu este recunoscut pe plan internaţional. Un conflict armat a avut loc în primăvara anului 1992 între cele două părţi, Tiraspolul fiind susţinut cu militari, arme şi ajutoare de altă natură de Moscova. Trasnistria este dependentă de Rusia, care menţine circa 2.000 de militari în regiune în pofida asumării unor angajamente pe plan internaţional privind retragerea lor.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite