Analiză Candidatura Bucureștiului la Agenția Vamală a UE, luată peste picior: „Atmosferă hipsterească” pe lista avantajelor
0Publicația Politico face un clasament al orașelor care și-au depus candidatura pentru a găzdui noua agenție vamală la nivelul Uniunii Europene. Profesoara Gabriela Ciot explică de ce candidatura Bucureștiului are mai multe șanse decât îi dau jurnaliștii de la Bruxelles.
Nouă orașe concurează pentru a găzdui o nouă agenție vamală la nivelul Uniunii Europene, menită să supravegheze milioanele de pachete ieftine, multe dintre ele provenind din China, care inundă zilnic terminalele de marfă ale Europei – se arată într-o analiză a publicației Politico.
Fondată în 1968, uniunea vamală a fost una dintre cele mai timpurii realizări ale Uniunii Europene, eliminând taxele pentru bunurile care circulă între statele membre și înlocuindu-le cu un sistem tarifar unic pentru importurile din afara UE.
Însă aceasta a fost slab întreținută și foarte puțin armonizată, existând 27 de agenții naționale care se suprapun în activitate și folosesc profile de risc diferite pentru a gestiona transporturi suspecte, precum jucării nesigure din China sau droguri ilegale.
„Acest lucru se va schimba odată cu crearea unei noi Agenții Vamale a UE (EUCA) — așteptată până în 2028 — ca parte a unei reforme ample a legislației vamale a blocului, menită să gestioneze eficient un volum imposibil de controlat de transporturi cu risc ridicat”, arată sursa citată.
Instituțiile UE selectează în prezent un oraș care să găzduiască EUCA și cei 250 de funcționari ai săi, a căror principală sarcină va fi supravegherea unui vast centru de date pentru schimbul tuturor informațiilor privind transporturile de intrare și ieșire.
„Capitalele UE și Parlamentul European se află încă în dispută privind procedura de vot, parlamentarii opunându-se încercărilor statelor de a păstra controlul decisiv asupra alegerii orașului gazdă al EUCA. Între timp, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European va asculta, miercuri, prezentările celor nouă orașe candidate, într-un format de tip „speed-dating”” – arată Politico.
Plusul Bucureștiului, atmosfera hipsterească
Haga, Roma, Varșovia și Porto se numără printre favoritele analiștilor de la Politico, fiecare primind punctaje de 4 și 5. Pe ultimele locuri în analiza jurnaliștilor sunt Malaga și București, care au primit fiecare câte un punct.
Analiza despre candidatura Capitalei României are titlul „The Long shot” care se traduce în română drept o șansă mică, o încercare disperată sau ceva puțin probabil.
Plusul Bucureștiului ar fi, conform jurnaliștilor, „atmosferă hipsterească într-un colț al Europei adesea trecut cu vederea.” Minusul - „nimeni nu se aștepta la această candidatură”.
Textul despre România este următorul:
„Vama ține de coeziune, susține România. „Găzduirea EUCA la București ar consolida coeziunea Uniunii prin plasarea unei autorități strategice-cheie într-o regiune esențială pentru securitatea fluxurilor comerciale europene”, se arată în aplicație, cu o referire clară la modul în care porturile dunărene au devenit o linie vitală pentru Ucraina în ultimii patru ani de agresiune rusă. Interesant este că sediul propus pentru EUCA este mărginit de o clădire industrială în paragină și de un showroom Subaru. Partea bună este că spațiul este disponibil imediat.”
Menționăm că România găzduiește o importantă agenție europeană - ECCC — Centrul European de Competențe în Materie de Securitate Cibernetică care a devenit operațională financiar în 2024. Aceasta are rolul de a gestiona fondurile UE pentru cercetare în securitate cibernetică și de a coordona rețeaua Centrelor Naționale de Coordonare.
„Bucureștiul ca „long shot”: între percepția occidentală și miza strategică europeană”
Gabriela Ciot, profesor universitar de Relații internaționale și studii europene la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, a explicat pentru „Adevărul” șansele Bucureștiului.
„Descrierea Bucureștiului drept long shot în analiza Politico privind alegerea sediului viitoarei Autorități Vamale a Uniunii Europene, nu trebuie citită ca un verdict definitiv, ci ca o fotografie a reflexelor instituționale dominante din interiorul Uniunii. Termenul nu indică lipsa de relevanță a candidaturii, ci distanța dintre logica tradițională de localizare a agențiilor UE și noile realități geopolitice, economice și de securitate ale Europei”, arată experta.
Această distanță este, paradoxal, exact spațiul strategic în care Bucureștiul poate construi o argumentație solidă.
Ce spune, de fapt, „long shot”-ul? „În limbajul politicilor europene, long shot înseamnă un oraș care nu se află în nucleul geografic consacrat al instituționalismului UE sau un candidat care nu beneficiază automat de capital simbolic acumulat istoric sau o propunere care cere o justificare strategică, nu una de inerție. Această etichetă reflectă mai degrabă conservatorismul funcțional al Uniunii decât o evaluare exhaustivă a interesului european pe termen mediu și lung”, detaliază Ciot.
Criteriile oficiale de selecție – infrastructură, accesibilitate, atractivitate pentru personal, operaționalizare rapidă – sunt indispensabile. „Însă ele sunt, prin natura lor, criterii tehnice, nu strategice. Adevărata întrebare nu este unde este cel mai comod să fie plasată Autoritatea Vamală, ci unde poate această instituție produce cea mai mare valoare adăugată strategică pentru Uniunea Europeană în următoarele două decenii. Iar in această perspectivă, Bucureștiul nu mai este un outsider, ci un caz de test pentru maturitatea strategică a UE.”
Atuurile Bucureștiului
Profesoara enumeră care sunt atuurile țării noastre: „România administrează una dintre cele mai lungi și complexe frontiere externe ale Uniunii Europene, la intersecția rutelor comerciale care leagă UE de Marea Neagră, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Într-o Uniune în care securitatea economică a devenit politică de rang înalt, lanțurile de aprovizionare sunt vulnerabile, comerțul este tot mai politizat, vama nu mai este o funcție administrativă, ci un instrument de putere economică. Plasarea sediului Autorității Vamale într-un stat aflat exclusiv în interiorul UE oferă confort, dar plasarea sa într-un stat aflat la frontiera externă oferă inteligență strategică.”
Candidatura Bucureștiului trebuie înțeleasă și în cheia decuplării dintre simbolismul Schengen și realitatea operațională. „România: aplică acquis Schengen, protejează frontierele externe ale Uniunii și gestionează fluxuri comerciale critice pentru piața internă. Găzduirea Autorității Vamale ar muta discuția despre Schengen în registrul responsabilității funcționale și al încrederii instituționale. Ar fi un semnal că UE recunoaște nu doar apartenența formală, ci contribuția reală”, susține profesoara.
Miza majoră
Beneficiile economice directe – personal european, servicii, investiții – sunt reale, dar secundare. „Miza majoră este alta: poziționarea Bucureștiului ca nod european de expertiză în securitate economică și comerț; atragerea de ecosisteme de date, logistică, analiză de risc și integrarea capitalului uman românesc în procese decizionale europene de vârf. Aceasta nu este o investiție imobiliară, ci o investiție în capacitate strategică națională”, explică Gabriela Ciot.
UE afirmă constant nevoia de echilibru geografic. Alegerea sediului EU Customs Authority este un test concret al acestei declarații, este de părere experta. „A plasa o agenție-cheie în Europa de Est nu este un gest de compensație, ci o investiție în coeziunea funcțională a Uniunii. O Uniune care gestionează frontiere, comerț și securitate doar din Vest riscă să devină asimetrică strategic, chiar dacă rămâne eficientă administrativ.”
Așadar, spune specialista, candidatura Bucureștiului trebuie citită nu ca o cerere punctuală, ci ca parte dintr-o direcție strategică de țară: „infrastructură fizică și digitală construită la standarde europene; instituții capabile să găzduiască responsabilități continentale și o nouă narațiune despre România: nu periferie asistată, ci frontieră activă a Europei.”
Concluzia profesoarei de la UBB este: „eticheta de long shot nu este un verdict, ci o invitație la claritate strategică. Dacă Uniunea Europeană își dorește o vamă adaptată realităților geopolitice, o politică comercială securizată și o coeziune reală între Est și Vest, atunci Bucureștiul este alegerea curajoasă. Iar uneori, în istoria integrării europene, alegerile curajoase sunt cele care definesc etapele următoare.”
Ce scrie Politico despre celelalte orașe candidate
Lille (Franța)
Lille pornește cu un avantaj clar, fiind una dintre primele orașe care și-au pregătit candidatura și beneficiind de sprijinul activ al Franței. Totuși, reticența altor state membre față de ideea ca Franța să câștige încă o agenție europeană ar putea reduce semnificativ șansele orașului. Există și îngrijorări legate de securitatea amplasamentului propus.
Haga (Țările de Jos)
Haga mizează pe poziționarea sa strategică între portul Rotterdam și aeroportul Schiphol, precum și pe reputația de centru european al justiției. Deși nu este un hub logistic propriu-zis, orașul câștigă puncte prin experiența în găzduirea unor agenții-cheie ale UE. Lipsa unei legături directe cu marile fluxuri de marfă rămâne însă un dezavantaj.
Roma (Italia)
Roma încearcă să recupereze absența totală a agențiilor UE din capitala Italiei, oferind un sediu cu infrastructură digitală solidă și conexiuni internaționale puternice. Orașul subliniază atât dimensiunea simbolică, cât și cea tehnologică a candidaturii sale. Intrarea târzie în cursă ar putea însă conta negativ.
Málaga (Spania)
Málaga se prezintă drept un hub digital rezilient, cu latențe internet reduse și un ecosistem tehnologic în creștere. Calitatea vieții și atractivitatea pentru profesioniști sunt atuuri clare. Pe de altă parte, influența limitată a guvernului spaniol pe scena europeană ar putea slăbi candidatura.
Varșovia (Polonia)
Varșovia își construiește șansele pe experiența sa în gestionarea frontierelor externe ale UE și pe apropierea de agenția Frontex. Polonia argumentează că orașul oferă o perspectivă unică asupra securității vamale europene. Incertitudinile legate de finalizarea la timp a clădirilor propuse pot afecta însă decizia finală.
Zagreb (Croația)
Zagreb punctează puternic prin faptul că Croația nu găzduiește încă nicio agenție europeană. Orașul oferă un sediu deja funcțional și disponibil imediat, ceea ce este un avantaj practic. Totuși, lipsa unui rol major în logistica europeană și absența unei școli europene acreditate sunt puncte slabe.
Porto (Portugalia)
Porto își bazează candidatura pe tradiția istorică în domeniul vamal și pe atractivitatea culturală. Portugalia încearcă să compenseze poziția geografică periferică prin stimulente fiscale și un sistem educațional competitiv. Distanța față de centrul logistic al Europei rămâne principalul obstacol.
Liège (Belgia)
Liège este un candidat surpriză, dar relevant, datorită rolului său major în transportul aerian de colete din e-commerce. Cu toate acestea, sprijinul politic limitat la nivel federal și lipsa unei strategii de promovare clare afectează credibilitatea candidaturii. Orașul ar putea beneficia simbolic de o revitalizare printr-o agenție UE.
Se încarcă comentariile...
