Brexit. Reuniuni de urgenţă ale guvernelor din Irlanda şi Scoţia. Risc de destrămare a Marii Britanii

Votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană are implicaţii semnificative pentru Irlanda şi pentru comunitatea europeană în ansamblul său, a comunicat executivul de la Dublin. La rândul său, prim-ministrul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat că poporul scoţian îşi vede viitorul ca parte a Uniunii Europene".

Votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană are implicaţii foarte semnificative pentru Irlanda şi pentru Uniunea Europeană în ansamblul său, a reacţionat guvernul de la Dublin, înaintea unei reuniuni convocate de urgenţă pentru vineri, transmite Reuters. 

"Acest rezultat are implicaţii foarte semnificative pentru Irlanda, ca şi pentru Marea Britanie şi pentru Uniunea Europeană", subliniază comunicatul executivului irlandez.

"Guvernul se va reuni în cursul dimineţii pentru a reflecta asupra rezultatului. În urma acestei şedinţe, premierul va face o declaraţie publică", adaugă comunicatul cabinetului de la Dublin. 

Vicepremierul nord-irlandez Martin McGuiness a cerut un vot pentru unirea celor două Irlande, în condiţiile în care bursele au fost afectate iar efectele economice şi politice dăunătoare ale deciziei Marii Britanii de a ieşi din UE au fost simţite imediat, scrie Reuters. 

Irlanda are economia care creşte cel mai rapid din UE dar şi cel mai mult de pierdut dintre toate statele Uniunii din Brexit, efectele fiind majore în cazul ei în comerţ, economie şi securitate energetică, plus situaţia păcii din Irlanda de Nord, guvernată de Marea Britanie.  

După ce 56% dintre nord-irlandezi au votat pentru rămânerea în UE, faţă de procentul de 48% la nivelul Regatului Unit, McGuiness, lider Sinn Fein, spune ca este imperativ ca Londra să realizeze un referendum privind o Irlanda unită.  

“Guvernul britanic nu mai are acum niciun mandat democratic pentru a reprezenta viziunea Nordului în viitoarele negocieri cu Uniunea Europeana şi chiar cred că este un imperativ democratic pentru ca o <<consultare de graniţă>> să fie ţinută”, a spus acesta la televiziunea naţionala RTE.  

Prim-ministrul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a declarat că rezultatul referendumului din Marea Britanie privind Uniunea Europeană "arată clar că poporul scoţian îşi vede viitorul ca parte a Uniunii Europene", transmite Reuters. 

Votul din Scoţia la referendumul istoric de joi a fost copleşitor în favoarea rămânerii Regatului Unit în UE, potrivit DPA.

La nivelul întregii Mari Britanii, balanţa înclină spre tabăra pro-Brexit, care conduce cu 51,8% după numărarea voturilor în aproape toate circumscripţiile — 355 din 382, potrivit Sky News.

"Votul de aici (n.r. — Scoţia) arată clar că poporul scoţian îşi vede viitorul ca parte a Uniunii Europene", a transmis Sturgeon într-un comunicat.

"Aşteptăm rezultatul final la nivelul întregului Regat Britanic, însă Scoţia a vorbit — şi a făcut-o în mod decisiv", a adăugat ea.

Potrivit datelor oficiale citate de BBC, 1.661.191 de scoţieni au votat pentru rămânerea Marii Britanii în UE, în timp ce 1.018.322 s-au exprimat în favoarea unui Brexit. 

Scoţia ar putea trece prin noi referendumuri, iar Irlanda de Nord - prin noi tensiuni geopolitice. O altă problemă ar putea apărea în regiunea Ţara Galilor, care ar pierde finanţarea din partea Bruxelles-ului. 

 Regatul Unit al Marii Britanii este format din patru regiuni: Scoţia, Irlanda de Nord, Ţara Galilor şi Anglia.

Scoţia este cel mai aprig susţinător al rămânerii în UE. În 2014, în această autonomie nordică a Marii Britanii, a avut loc un referendum pentru independenţă. 

Tabăra celor care s-au pronunţat împotriva divorţului de Marea Britanie a fost cu 400 de mii de alegători mai mare decât a celor care au optat pentru separare. Principalul argument pentru rămânerea în componenţa Regatului Unit au fost paşapoartele europene. Acum, dacă Marea Britanie ar ieşi din UE, scoţienii ar putea cere un nou referendum pentru independenţă, iar rezultatele ar putea fi în favoarea acesteia, scrie Euronews.

Şi Irlanda de Nord susţine rămânerea în UE. La mijlocul anilor '90, tensiunile de aici au ajuns la apogeu, din cauza nemulţumirilor că autorităţile de la Londra i-ar fi tratat pe nord-irlandezi ca pe o simplă colonie. Moment oportun pentru Irlanda să se gândească la reîntregirea naţiunii.

 Uniunea Europeană a liniştit însă spiritele. În 1998, a fost semnat Acordul de la Belfast, în urma căruia autorităţile locale din Irlanda de Nord au primit puteri legislative. Brexitul ar putea însă duce la anularea acordului. În general, majoritatea locuitorilor din Irlanda de Nord se identifică drept irlandezi, nu britanici. 

Iar în condiţiile în care se vorbeşte insistent despre Brexit, tot mai mulţi solicită cetăţenia Irlandei, ca să rămână cetăţeni europeni. Analiştii avertizează că după un eventual Brexit, regiunea va redeveni instabilă din punct de vedere politic. Irlanda de Nord ar putea cere un plebiscit pentru a se uni cu Irlanda.

Galezii încă nu s-au hotărât dacă vor sau nu să rămână în UE. Ţara Galilor are cel mai mult de pierdut, în termeni financiari, dacă Marea Britanie alege divorţul. Uniunea Europeană pompează anual sute de milioane de lire sterline în regiune. Din anul 2000, aici au ajuns peste patru miliarde. 

Aceste cifre nu includ cele 200 de milioane de lire sterline pe care agricultorii galezi le primesc anual în calitate de subvenţii. Cert este că fără bani de la Uniunea Europeană, regiunea va intra într-o criză economică de amploare.

Spania a propus vineri, după anunţarea rezultatelor referendumului din Marea Britanie, ca Londra şi Madridul să împartă suveranitatea asupra Gibraltarului, pentru că astfel teritoriul, unde majoritatea alegătorilor au votat pentru rămânerea în blocul comunitar, va avea în continuare acces la piaţa unică, relatează AFP.

 „Formula noastră (…) este o cosuveranitate britanico-spaniolă pentru o periodă determinată de timp, iar după ce va trece acea perioadă de timp, ne vom îndrepta spre întoarcerea Gibraltarului sub suveranitate spaniolă”, a declarat ministrul de externe de la Madrid, Jose Manuel Garcia-Margallo.

El a subliniat că, de acum înainte, problema Gibraltarului nu mai ţine de Uniunea Europeană. „Acum este o chestiune bilaterală, care va fi negociată exclusiv între Marea Britanie şi Spania”, a explicat el.

Din punct de vedere economic, Gibraltarul depinde în mare parte de accesul la piaţa unică.

Premierul teritoriului, Fabian Picardo, a făcut apel la calm. „Am depăşit provocări mai mari. Este momentul pentru unitate, pentru calm şi pentru gândire raţională. Împreună şi uniţi vom continua să prosperăm”, a scris el pe Twitter.

95,9% dintre alegătorii din Gibraltar au votat pentru rămânerea Marii Britanii în UE, potrivit rezultatelor oficiale.

Gibraltarul, aflat în sudul Spaniei, este de mult timp o sursă de fricţiune între Londra şi Madrid, care vrea să preia din nou controlul asupra teritoriului pe care i l-a cedat Marii Britanii în 1713.