Biserici ortodoxe din Europa se află într-o dilemă morală pe fondul „războiului sfânt” sprijinit de Patriarhul Kiril. Paroh din Chișinău: Credincioșii nu mai pot tolera

Pe măsură ce Patriarhul Kiril devine din ce în ce mai radical, pe fondul războiului din Ucraina, preoții ortodocși și congregațiile lor din Moldova și Estonia au început să rupă legăturile cu Patriarhatul Moscovei, relatează Politico.

Patriarhul Kiril la parada de 9 mai, anul trecut FOTO Profimedia

„Mă rog pentru iertarea păcatelor Patriarhului Kirill”, spune preotul ortodox Tudor Roman, care slujește la o biserică din satul Bozeini, situat la o oră de mers cu mașina de capitala Moldovei.

Mulți preoți moldoveni nu se mai îndoiesc că șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril al Moscovei – căruia i se subordonează Biserica Ortodoxă din Moldova – a apucat pe calea răului după ce Rusia s-a folosit de religie pentru a justifica războiul din Ucraina și a insufla convingerea că sacrificiul pentru „lumea rusă” face parte din planul lui Dumnezeu.

„Nu trebuie să ucizi. Biserica Ortodoxă nu poate tolera crima”, subliniază Roman.

De la declanșarea războiului Rusiei în Ucraina Patriarhul Kirill și-a radicalizat discursul. 

Într-o declarație recentă, potrivit unui document oficial al bisericii centrale, el a declarat că Rusia poartă un „război sfânt” în Ucraina și că teritoriul ucrainean ar trebui să fie anexat de Rusia.

În prezent, poziția bisericii este că „operațiunea militară specială” din Ucraina este un război sfânt pentru a proteja lumea rusă de Occidentul malefic. „Rusia este creatorul, stâlpul și apărătorul lumii ruse”, se menționa într -un document adoptat la sfârșitul lunii martie .

Numai că bisericile ortodoxe ruse nu se găsesc doar în Rusia, ci în întreaga lume. De pildă, precum cea din Moldova, biserica din Estonia se află într-o frământare morală - și acolo, documentul „Războiul Sfânt” este ultima picătură, scrie Politico.

În pofida faptului că astăzi este una dintre cele mai puțin religioase țări din lume, religia ortodoxă rămâne cea mai mare confesiune a Estoniei datorită populației ruse semnificative  care este de aproximativ 16%. Numărul de membri ai bisericii ruse este de peste 100.000, în timp ce Catedrala Nevsky — principalul lăcaș de cult — este situată chiar vizavi de Parlamentul Estoniei, în inima orașului Tallinn.

Cu toate acestea, autoritățile se întreabă acum dacă biserica din Estonia mai poate fi acceptată. „Cel mai înalt lider spiritual al bisericii lor a declarat război sfânt împotriva Occidentului, inclusiv a Estoniei. Aceasta înseamnă instigare la terorism – dacă o acțiune similară ar fi întreprinsă de un cleric islamic, am tolera-o? Cu siguranță nu”, a spus ministrul de interne al Estoniei, Lauri Läänemets.

El se îndoiește că Kirill va da înapoi. „Dimpotrivă, ei devin din ce în ce mai agresivi cu timpul, pe măsură ce poporul rus este mobilizat în spatele agresiunii regimului lui Putin, ceea ce presupune justificarea agresiunii din Ucraina ca având un „scop mai înalt””, a adăugat el.

„Așa vorbește un grup extremist, nu însă și capul bisericii”, spune Pavel Borșevschi, parohul bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău.

În prezent, Republica Moldova găzduiește aproape 1.000 de biserici ortodoxe ruse, peste 90% dintre moldoveni identificându-se ca creștini ortodocși.

Chiar dacă formal Patriarhul Kiril rămâne liderul spiritual al parohiei sale, numele acestuia „nu este menționat în biserică în zilele lucrătoare. Oamenii nu mai pot tolera biserica rusă, care s-a transformat într-o sectă”, a spus Borşevschi.

Atunci de ce, s-ar putea întreba cineva, Biserica Dumitru continuă să se subordoneze Patriarhatului Moscovei, alături de Mitropolia Moldovei?

„Trebuie să rămânem uniți indiferent de orice. Aceasta este una dintre învățăturile lui Hristos”, a spus Borșevschi. În schimb, el speră că Mitropolitul Moldovei va promova o fuziune a Bisericii Ortodoxe din Moldova cu Biserica Ortodoxă Română.

Părintele Roman, însă, a ales să nu aștepte. „Când a început războiul din Ucraina, ne-am spus: asta este!” a povestit el. El i-a îndemnat pe săteni să-și schimbe loialitatea de la conducerea religioasă rusă la Patriarhia Română – o decizie care a primit un acord larg.

De la izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, peste 60 de biserici din Moldova au făcut aceeași tranziție. Potrivit lui Roman, mulți alții tânjesc după schimbare, dar sunt presați împotriva ei. „De exemplu, ei vin de la Mitropolia Moldovei cu acte și anunță că nu mai aveți dreptul să desfășurați slujbe, sau nu mai sunteți preotul regiunii”, a spus el.

Oficial, Biserica Ortodoxă din Moldova este încă angajată să rămână sub patriarhia rusă, deși condamnă războiul Rusiei în Ucraina.

Risc pentru securitatea țării

Între timp, Biserica Ortodoxă Estonă subordonată Patriarhiei Moscovei încearcă, de asemenea, să se distanțeze de declarațiile pro-război ale lui Kirill. Astfel că, la începutul acestui an, serviciul de securitate al țării l-a catalogat pe liderul bisericii ortodoxe, Mitropolitul Eugen Reșetnikov, o amenințare la adresa securității Estoniei , ceea ce a dus la neprelungirea vizei de rezidență a acestuia.

Astfel că Läänemets consideră că biserica nu mai poate continua sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează să ia măsuri legale pentru a face această schimbare.

În acest scop, el conturează două opțiuni: fie bisericile ortodoxe din Estonia se rup de Patriarhia Moscovei – așa cum fac în prezent bisericile din Moldova – fie statul intervine din motive de securitate și încetează activitățile Bisericii Ortodoxe Estone sub Patriarhia Moscovei.

În țara vecină a Estoniei, Letonia, de exemplu, parlamentul local a aprobat anul trecut un amendament legislativ, prin care declară Biserica Ortodoxă Letonă independentă de autoritatea bisericilor din afara Letoniei.

„Nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a spus episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu, care respinge documentul „Războiul Sfânt” drept irelevant.

Potrivit lui Daniel, Kirill „face o greșeală, așa cum fac oamenii”, iar în viziunea lui, „schimbarea loialității cuiva față de o biserică la fiecare greșeală nu este soluția”.

Cu toate acestea, există o altă opțiune de luat în considerare.

În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat dreptul de autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, vede aceasta ca o posibilă soluție pentru bisericile Estoniei - să intre sub jurisdicția Patriarhului Constantinopolului.

„În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierile”, a spus el.