Arma cheie a ucrainenilor din prima line împotriva roiurilor de drone

Operatorii ucraineni de drone țin piept roiului de vehicule fără pilot din tranșee și buncăre improvizate dar obiectivul lor e să le neutralizeze pe scară largă, cu ajutorul războiului electronic, relatează Euromaidan Press.

Un grup de unități de drone ucrainene acționează de-a lungul unei porțiuni frontului din Donețk, în apropierea graniței cu regiunea Dnipropetrovsk. Atacurile rusești s-au intensificat în ultimele luni în această zonă, pe măsură ce Moscova încearcă să extindă câmpul de luptă și să erodeze apărarea ucraineană.

Din buncăre și tranșee improvizate, operatorii de drone lucrează acum non-stop pentru a respinge avansurile infanteriei și atacurile rapide ale motocicliștilor.

Refugiat într-un mic adăpost subteran, Vladislav, operator de drone din Brigada Mecanizată Separată 141 – al cărui indicativ este „Vitamină”  – monitorizează generatorul care alimentează un sistem de război electronic supranumit „Damba ” și care este proiectat pentru a bruia dronele inamice ce se abat asupra câmpului de luptă.

„Acest dispozitiv este folosit împotriva dronelor FPV”, explică el. „Când o dronă rusească zboară, cei din unitățile de răspuns rapid îi interceptează frecvențele și preiau controlul. Pornesc Damba și bruiază semnalul.”

Soldatul este responsabil cu monitorizarea și întreținerea sistemului - sarcini care nu sunt complicate, dar sunt esențiale.

„Sarcina mea este să mă asigur că funcționează. Dacă apare o eroare, îmi trimit un mesaj pe chat. Îl resetez sau verific dacă nu cumva o creangă a lovit antena.”

„Munca nu e grea, dar e necesară. E nevoie de două persoane, cel puțin. Nu poți fi singur aici.”

La suprafață, în poziții camuflate din apropiere, o mică echipă stă în spatele monitoarelor, cartografiind cerul.

„Ei ajustează altitudinea, interceptează semnalul video și calculează direcția. Unul se ocupă de înregistrarea video, altul urmărește locația, iar al treilea bruiază semnalul”, explică Vladislav.

De regulă, sistemul vizează dronele FPV care zboară la altitudini de aproximativ 150 de metri. „Îl setează la 160 și gata. Le lovește.”

O muncă de finețe

Operatorii trebuie să fie însă foarte atenți să nu bruieze frecvențele proprii.

„Operatorii noștri ne cer să nu ne atingem de anumite frecvențe. Și ei  zboară. Ne conformăm.” Atunci când sunt coordonate corespunzător, sistemele de război electronic precum Damba evită cu succes să perturbe dronele proprii.

„Nu poți bruia totul deodată – funcționează doar pe anumite frecvențe”, explică și Liuba Shipovich, CEO-ul Dignitas Ucraina.

Există totuși anumite riscuri. 

„Rușii ar putea vedea ce frecvențe nu atingem și să deducă din asta unde este amplasat sistemul”, recunoaște el. „Dar Damba poate lovi de la 200 de metri până la 2 sau 3 kilometri distanță. Este conceput astfel încât ei să nu poată localiza cu precizie unde se află.”

Echipa operează dintr-o poziție nouă, echipamentele fiind noi-nouțe. „Acestea sunt două Damba noi. Nu am mai fost niciodată în acest loc”, spune el. „Aceasta este a cincea zi petrecută aici.”

Un zid anti-drone 

Năzuința Ucrainei este ca aceste echipe să devină noduri într-o rețea mult mai vastă de mijloace de război electronic pe care Ucraina încearcă să le implementeze cât mai rapid pe front. De pildă, o firmă cu sediul la Kiev, Kvertus, lucrează la construirea unui „zid de drone” de 1.500 de kilometri, format din mii de detectoare și dispozitive de bruiaj.

Cunoscut drept Atlas, sistemul ar permite o imagine unificată a câmpului de luptă și o capacitate de a bruia dronele FPV la scară largă.

Dispozitivele de bruiaj Mirage au fost concepute după ce experiența operațională cu alte sisteme a dovedit că acestea au limite importante. Un astfel de dispozitiv poate perturba semnale între 0 la 6.000 MHz și are o autonomie de până la 20 de ore. Cel mai important aspect este faptul că acesta funcționează autonom și nu necesită ca soldații să activeze manual bruiajul.

„Prea mulți oameni au murit așa”, spune Serhii Skoryk, un fost ofițer care acum contribuie la conducerea Kvertus. „Chiar și cele mai mici drone pot zbura cu 130 de kilometri pe oră, așa că fiecare minut contează.”

O vânătoare constantă pe un câmp de luptă împânzit de drone

Însă construirea unei atare bariere înseamnă o bătălie doar pe jumătate câștigată.

 „E un joc constant de-a șoarecele și pisica”, spune Shipovich. Frecvențele de pe câmpul de luptă nu sunt nicidecum statice. „Se pot schimba într-o singură zi. Dacă inamicul vede că o gamă de frecvențe precum 5,2 GHz nu este bruiată, va începe să o folosească.”

Chiar și în cadrul unei singure benzi de frecvență, există mii de combinații de luat în considerare, iar puterea contează. „Dacă semnalul radio este mai puternic decât cel al bruiajului, acesta poate prevala asupra interferențelor”, adaugă ea.

„Ambele părți încearcă să construiască un zid de bruiaj electronic”, spune Shipovich, „dar nu este un zid propriu-zis, ci o rețea continuu contestată de bruiaje ce trebuie să evolueze constant pentru a supraviețui.”

Unitățile ucrainene combină, de asemenea, bruiajul cu atacuri directe.

„Am avut misiuni în care dronele cu fibră optică au fost folosite pentru a ataca ținte după desfășurarea semnalelor de război electronic”, a spus Bohdan, cunoscut și sub numele de „Bandera”, pilot de dronă din Batalionul de Sisteme fără Pilot din cadrul Brigăzii Mecanizate 110  a Ucrainei.