Apărarea antiaeriană ucraineană mai are muniţie doar pentru câteva atacuri ruseşti
0Apărarea antiaeriană a Ucrainei mai are muniţii doar pentru respingerea unui număr mic de atacuri ruseşti ample şi îşi poate completa stocurile doar cu ajutor occidental, a declarat miercuri generalul ucrainean Serhi Naev, citat de AFP.
"În situaţia actuală, în ceea ce priveşte sistemele mobile de apărare antiaeriană, muniţiile (...) ajung pentru a rezista următoarelor atacuri puternice", a răspuns el la întrebările agenţiei, cu ocazia unei şedinţe cu alţi militari, lângă Kiev.
Ucrainenii susţin că în prezent reuşesc să doboare majoritatea rachetelor şi dronelor lansate de ruşi, însă în ultimele zile au avut loc tot mai multe astfel de atacuri, care au făcut numeroase victime; vineri, şi-au pierdut viaţa în urma loviturilor ruse circa 50 de oameni, din care 30 la Kiev, iar marţi s-a raportat moartea a încă cinci civili şi rănirea câtorva sute.
"Pe termen mediu şi scurt, avem bineînţeles nevoie de ajutorul ţărilor occidentale pentru a reface stocurile de rachete", a subliniat generalul Naev, care are în subordine şi unităţile antiaeriene din zona capitalei. El consideră că prioritatea este "să obţinem mai multe muniţii", deoarece forţele ruse "doresc într-adevăr să epuizeze sistemul de apărare antiaeriană".
Unităţile ucrainene respective sunt dotate cu sisteme mobile, nu cu echipamente mai avansate cum sunt sistemele americane Patriot, care pot doborî rachetele supersonice ruseşti Kinjal. "Desigur, ne-am dori mai multe rachete pentru Patriot şi sistemele respective", a spus Naev.
Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că din 29 decembrie anul trecut Rusia a lansat împotriva Ucrainei aproape 300 de rachete şi 200 de drone Shahed, încărcate cu explozivi. Ultimele două valuri masive de atacuri i-au determinat pe liderii ucraineni să ceară Occidentului mai multe ajutoare.
Eficiență de 90%
Generalul Naev i-a decorat pe soldaţii din forţele antiaeriene, arătând că la atacul de marţi eficienţa defensivei a fost de "aproximativ 90%" şi "niciun alt sistem de apărare antiaeriană din lume nu poate prezenta astfel de rezultate, mai ales în luptă cu Rusia". El a susţinut că sporirea eficienţei este obiectivul pentru care "acţionăm 24 de ore din 24, şapte zile din şapte". "Fiecare cetăţean ucrainean trebuie să fie convins că autorităţile militare fac tot ce pot pentru a-i asigura liniştea", a insistat el.
Locatarii unui imobil distrus de ultimele lovituri aeriene asupra Kievului şi-au exprimat însă faţă de AFP furia că apărarea ucraineană nu a reuşit să le salveze locuinţele.
Un soldat identificat de AFP doar cu prenumele Roman a relatat cum a doborât marţi două rachete de croazieră cu ajutorul unui tun antiaerian ZU-23. El foloseşte şi un lansator de rachete portabil Stinger, produs în SUA. "Acum avem de lucru mai des", a spus el, recunoscând că marţi a fost o zi "grea", mai ales că şi familia sa se află în capitală. "Soţia şi copilul meu dorm acasă, la Kiev. Înţeleg (...) că am de lucru".
Marţi, Roman doborât mai întâi o rachetă cu lansatorul Stinger, iar "după şase minute, a doua rachetă a trecut pe deasupra noastră". "Băieţii din unitatea noastră au folosit ZU-23 împotriva celei de-a doua rachete, de asemenea cu precizie", a adăugat el.
Militarul afirmă însă că Rusia şi-a schimbat recent tactica. "Ruşii trag acum rachete care eliberează în zbor ţinte false, cum sunt cele de pe avioane sau elicoptere. Înainte nu se întâmpla asta (...) şi este o problemă pentru Stinger, care foloseşte un sistem de ochire cu infraroşii. Ţintele false sunt mult mai fierbinţi decât gazele de eşapament ale rachetelor şi pot deruta sistemele defensive.
"Am auzit despre asta acum vreo lună, iar acum am văzut cu ochii noştri", a mai spus Roman. Din fericire - susţine el - în atacul de marţi ţintele false nu au funcţionat.
Ucraina trebuie ajutată mai mult, cere Aleksandr Dolgopolov, tenismanul devenit soldat
De pe terenurile de tenis pe câmpul de luptă, războiul i-a schimbat radical viaţa lui Aleksandr Dolgopolov, fostul tenisman profesionist devenit soldat, care crede în continuare în victoria Ucrainei, dar solicită un ajutor sporit din partea Occidentului, scrie AFP, potrivit Agerpres.
"Nu avem suficient (material) pentru a-i respinge, am văzut asta în timpul contraofensivei", a spus ucraineanul într-un interviu acordat telefonic Agenţiei France Presse de la Kiev, unde îşi aşteaptă următoarea misiune după mai multe luni petrecute pe front, în faţa forţelor ruse.
În vârsta de 35 de ani, fost sfertfinalist la Australian Open şi învingător al spaniolului Rafael Nadal în 2014 la Indian Wells, Dolgopolov a ajuns până pe locul 13 mondial şi a acumulat câştiguri de peste 7 milioane de dolari (6,5 milioane de euro) în cursul carierei sale. Un CV care nu l-a făcut un candidat firesc pentru înrolarea în armată.
Însă, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, el a ales să se alăture armatei ucrainene, decizie pe care a luat-o în Turcia, unde plecase pentru a-i adăposti mama şi sora.
Spre deosebire de un alt fost tenisman profesionist implicat la rândul său în război, Serghei Stahovski, Dolgopolov nu avea experienţă militară: nu atinsese decât o singură dată o armă înainte de război, iar pregătirea sa militară a fost una scurtă.
Însă experienţa sa de sportiv de nivel înalt i-a servit, asigură el: forţă mentală, rezistenţă fizică, disciplină şi organizare.... "Sportul la nivel înalt este greu", spune jucătorul care şi-a anunţat retragerea sportivă în 2021, din cauza unei accidentări, la trei ani după ultimul său meci, o înfrângere în faţa unui anume Novak Djokovic, la Roma (1-6, 3-6).
Fiu al fostului antrenor al echipei sovietice de tenis, Dologopolov afirmă că acum are foarte puţine contacte cu foştii săi colegi de joc.
Aceasta decizie de a se implica în război i-a fost evidentă: "Este ţara mea, cred că trebuie să facem ceva". El evocă "curajul poporului său" şi mândria de a "lupta de partea cea bună, pentru a apăra ceea ce este al tău", împotriva "barbariei inamicului".
În condiţiile unui război prelungit, el îndeamnă ţările occidentale să-şi sporească sprijinul. Ruşii "au votat pentru un buget al Apărării de 100 de miliarde de dolari pe an, pentru următorii trei ani" şi "de la vehicule blindate la avioane şi soldaţi, au avantajul peste tot", spune el.
"Pentru a-i distruge, avem nevoie de trei ori mai mult, pentru că se spune că dacă atacăm avem nevoie de trei ori mai mulţi soldaţi", estimează fostul jucător, care a descoperit frontul în regiunea Herson.
"Prima dată când am fost acolo, unitatea a fost bombardată cu mortiere. O mare parte a luptat din 2014 şi de la invadarea regiunii Donbas", în estul Ucrainei. "Când i-am văzut mai nervoşi decât mine, mi-am spus 'OK'. Nu am înţeles ce se întâmpla... Am fost destul de calm, ceea ce este de fapt puţin îngrijorător şi nu foarte bine, pentru că atunci când nu îţi este frică poţi lua decizii greşite", precizează fostul jucător.
Întorcându-se nevătămat după această primă deplasare pe front, a văzut un voluntar georgian murind. "Ne-a fost greu. Erau un tip destul de tânăr, un inginer talentat şi foarte simpatic", îşi aminteşte Dolgopolov. "A făcut un împrumut la bancă pentru că nu avea destui bani să vină în Ucraina".
Dolgopolov încă mai crede în victorie, dar este îngrijorat de o posibilă întoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă, de o Europă prea "demilitarizată" şi, în opinia sa, prea îngăduitoare cu Rusia. "Este ca şi cum Occidentul ar fi adormit" în faţa Rusiei, după părerea ucraineanului.
În acest sens, fostul jucător nu vede cu ochi buni participarea sportivilor ruşi la următoarele Jocuri Olimpice de la Paris. "Sunt trist că, încă o dată, Rusia a scăpat de asta, ei au depăşit sancţiunile (economice) şi acum sunt acceptaţi în sport", regretă el.
La începutul lunii decembrie, ministrul ucrainean al Sportului, Matvei Bidnîi, a declarat pentru AFP că aproximativ 400 de sportivi şi antrenori ucraineni au fost ucişi din februarie 2022, dintre care unii ar fi putut merge la Jocurile Olimpice, precum trăgătorul Egor Kighitov sau boxerul Maksim Galînicev.
Se încarcă comentariile...
