Animozităţile faţă de romii din Ungaria se intensifică

Creşterea infracţionalităţii, perspectivele economice mediocre provocate de criza mondială şi creşterea influenţei extremei-drepte constituie un context propice pentru aplificarea animozităţii faţă de membrii comunităţii rome din Ungaria, relatează AFP, preluată de NewsIn.

Cel mai recent exemplu tragic în acest sens l-a costat viaţa pe un tată rom şi pe fiul său, împuşcaţi în această săptămână într-un sat din centrul ţării în timp ce fugeau din casa lor, care era în flăcări. Membri ai Gărzii maghiare, formaţiunea paramilitară a partidului de extremă-dreapta Jobbik, organizaseră în acest oraş, în 2006, un marş împotriva romilor.

Cea mai numeroasă minoritate din Ungariei, repezentând potrivit estimărilor circa 6% din populaţia de zece milioane de locuitori a ţării, romii au fost ţinta a 16 atacuri violente cu cocteiluri Molotov, grenade şi alte arme anul trecut, potrivit informaţiilor oficiale.

Două persoane au murit, şi anume adulţii dintr-o familie a cărei casă fusese incendiată.
"Asistăm la o combinaţie nefericită de factori ce sporesc riscul unei catastrofe", consideră sociologul Angela Kocze, de origină romă, fondatoarea Oficiului European pentru Informaţii despre Romi, cu sediul la Bruxelles.

La jumătatea lunii ianuarie, şeful poliţiei din Miskolc, al treilea oraş ca mărime din Ungaria, afirma că cele circa 20 de agresiuni recente din oraşul său au fost comise de "persoane de origine romă". Două săptămâni mai târziu, handbalistul român Marian Cozma, care juca pentru echipa ungară din Vezprem, a fost înjunghiat mortal. Principalul suspect arestat este un rom.

Aceste incidente au intensificat dezbaterea cu privire la "infracţionalitatea romă", expresie folosită de partidul Jobbik pentru a se referi la jafuri şi atacuri cu arme albe.

"După moartea handbalistului, ne temem în primul rând de răzbunarea extremiştilor, iar ce am văzut pe internet este oribil (...), după evrei, vor să-i extermine pe ţigani", povesteşte Andrea, mamă a cinci copii, care se afla în piaţa Teleki, în ghettoul romilor din Budapesta.

Încă din august 2008, Consiliul Europei a denunţat discursul împotriva romilor din Ungaria, spunând că este "foarte asemănător celui pe care îl foloseau naziştii şi fasciştii înainte de începerea exterminării în masă din anii '30 şi '40". Mai recent, Consiliul a făcut un apel la Ungaria să consolideze lupta pentru combaterea discriminării romilor.

Pe de altă parte, discursul populist al lui Viktor Orban, liderul partidului de dreapta Fidesz care are parteneriate cu Jobbik în mai multe regiuni, contribuie la agravarea situaţiei. Erno Kallai, comisarul pemtru minorităţi în Parlamentul ungar, recunoaşte că numărul de infracţiuni comise de romi a crescut, dar subliniază că acest lucru este cauzat şi de "sărăcia extremă, lipsa de educaţie şi accesul dificil pe piaţa muncii". Aproape 70% dintre romi sunt şomeri, iar în nordul ţării proporţia ajunge şi la 100%.

Guvernul socialist a promis că va dubla fondurile alocate pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale romilor.
Endre, un paznic rom, în vârstă de aproximativ 30 de ani, spune că are noroc că şi-a găsit un loc de muncă, pentru că la romi "lumea se uită urât, poliţia îi opreşte tot timpul pentru a le cere actele". "De fapt, dacă eşti rom şi ai puţină minte, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să pleci din ţară", conchide tânărul.