Aliații NATO au testat în premieră integrarea dronelor în forțele maritime, în Portugalia

Aliații NATO și-au testat luna trecută capabilitățile maritime în materie de drone în largul coastelor Portugaliei în cadrul primelor exerciții ce au avut în centru astfel de sisteme, relatează Insider.

Dronă testată în cadrul exercițiului Dynamic Messenger 22 FOTO NATO Maritime Command

Exerciții maritime denumite „Dynamic Messenger 22” au avut loc între 23 și 30 septembrie în largul Peninsulei Troia (Portugalia). Anterior în aceeași zonă, Portugalia a efectuat seria de exerciții REPMUS 22 la care au luat parte peste 120 de sisteme de vehicule fără echipaj ce au fost coordonate cu sistemele cu pilot.

La exercițiile „Dynamic Messenger 22” a luat parte personal NATO din 16 state membre (1.500 de oameni), care a coordonat 18 nave de lupte cu 48 de drone. Testele au fost derulate în comun de Comandamentul maritim al NATO și Comandamentul de Transformare al forțelor aliate.

Potrivit principalului comandament maritim al NATO, au fost exersate capacitățile contramină, de protejare a porturilor, contracarare a amenințărilor submarine convenționale și de abordare a amenințărilor asimetrice precum terorismul.

Exerciții precum Dynamic Messenger „pot ajuta la evidențierea oportunităților pentru ca aliații își dea seama în ce ar putea dori să investească în viitor", a declarat viceamiralul Guy Robinson, șeful Statului Major al Comandamentului Aliat pentru Transformare al NATO, care este responsabil pentru identificarea provocărilor și oportunităților cu care se va confrunta alianța în viitor.

„Desfășurarea sistemelor maritime fără pilot în rândul statelor membre NATO este în continuă creștere", a declarat Angelos Tsereklas, directorul general al SOTIRIA Technology, care creează produse de securitate și de informații subacvatice, și participant la REPMUS 22.

Se estimează că până în 2030 vânzările de vehicule subacvatice fără pilot vor crește cu 150%, de la 4 miliarde de dolari în prezent, a declarat Tsereklas pentru Insider.

Viceamiralul Keith Blount, care supervizează Comandamentul Maritim Aliat, a remarcat că experimentele precum cele avute în vedere în exercițiile Dynamic Messenger sunt importante pentru a informa viitoarele operațiuni.

NATO este deosebit de preocupată să rămână în fața capacităților maritime rusești, în special a submarinelor. În ultimii ani, Rusia și-a modernizat și extins flota de 58 de submarine și infrastructura portuară necesară pentru a o susține.

În 2014, Moscova a lansat primul său submarin cu propulsie nucleară și cu rachete ghidate din clasa Yasen. Totodată, marina rusă continuă să adauge flotei sale submarine balistice cu propulsie nucleară din clasa Borei, mai moderne.

Îmbunătățirile aduse arsenalului rusesc de rachete lansate din submarine, în special rachetele de croazieră Kalibr, permit acestor submarine să țintească porturi și alte infrastructuri.

Mai multe submarine rusești sunt echipate în prezent cu rachete Kalibr, care au o rază de acțiune între 1.000 și 1.550 de mile.

Drone contra submarine

Sistemele fără pilot sunt considerate o modalitate ieftină și mai puțin riscantă de a urmări și chiar de a ataca submarinele inamice și pot fi combinate cu mijloace cu echipaj uman pentru rezultate mai bune.

O combinație de echipamente cu echipaj și fără echipaj ar putea costa mai puțin de o treime din costul unei forțe cu echipaj complet pentru a îndeplini aceeași sarcină, potrivit lui Timothy Walton, de la think-tank-ul Hudson Institute.

Aceste nave fără echipaj uman ar putea ajuta la detectarea și eliminarea altor amenințări subacvatice, cum ar fi minele marine.

"Platformele fără pilot joacă deja un rol perturbator în privința modulului în care este transformată supravegherea subacvatică", a declarat Tsereklas pentru Insider. "Ele sunt mai puțin detectabile. Pot găzdui mai multe module de senzori. Ele sunt accesibile și mai autonome [și] pot fi astfel folosite pentru a colecta cantități mai mari de date."

Exercițiile REPMUS (Robotic Experimentation and Prototyping using Maritime Uncrewed Systems), axate pe integrarea sistemelor de drone cu marinele statelor membre NATO, sprijină Inițiativa NATO privind sistemele maritime fără pilot, lansată în octombrie 2018 pentru a promova utilizarea dronelor în cadrul operațiunilor navale ale alianței.

Inițiativa privind sistemele maritime fără pilot este un efort emblematic care urmărește să ducă NATO în „direcția tranziției de la platforme de flotă mari și costisitoare la flote de sisteme autonome", a declarat Tsereklas, adăugând că sistemele cu echipaj vor rămâne cruciale pentru „asigurarea integrității infrastructurii critice în fața amenințărilor subacvatice".

NATO consideră contribuția sistemelor fără pilot la bord ca fiind critică și a afirmat că introducerea acestora "poate crea o schimbare fundamentală în combaterea amenințărilor multiple în domeniul maritim".