Analiză Aliații europeni, îngrijorați de tăcerea NATO după declarațiile lui Trump privind Groenlanda. Ce face Danemarca?

Aliații europeni ai NATO și-au exprimat îngrijorarea față de lipsa unei reacții publice a Alianței, după ce președintele american Donald Trump a reluat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei, potrivit Financial Times.

O intervenție militară a SUA ar ridica semne de întrebare privind aplicarea Articolului 5 al NATO

Până în prezent, NATO nu a emis o declarație oficială care să reafirme sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei și a Groenlandei, în ciuda faptului că ambele fac parte din structurile de securitate occidentale. Această tăcere a alimentat temeri în mai multe capitale europene că Alianța evită să apere explicit unul dintre membrii săi.

Situația contrastează cu poziția Uniunii Europene, care a încercat să se ralieze rapid în sprijinul Copenhagăi, și a provocat nemulțumire în rândul statelor NATO care încearcă să mențină un front comun și să reducă tensiunile transatlantice.

Șeful NATO, neobișnuit de rezervat

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, cunoscut pentru relația sa apropiată cu Donald Trump, a fost neobișnuit de rezervat pe această temă sensibilă. Propunerile venite din partea Franței și a altor state privind o prezență mai activă a NATO în Groenlanda nu au fost, deocamdată, adoptate.

Oficiali europeni au declarat pentru Financial Times că, deși rolul central al SUA în cadrul NATO limitează capacitatea Alianței de a reacționa public, lipsa unei poziții clare riscă să încurajeze percepția că Washingtonul poate acționa fără consecințe în relația cu aliații săi.

„Având în vedere că vorbim despre state membre NATO, Alianța ar trebui să inițieze o discuție serioasă pe acest subiect, pentru a reduce presiunea existentă. Această dezbatere trebuie să aibă loc în cadrul NATO”, a declarat premierul Italiei, Giorgia Meloni.

Donald Trump a acuzat Danemarca că nu investește suficient în securitatea Groenlandei, invocând intensificarea activităților militare ruse și chineze în regiunea arctică. Casa Albă a transmis anterior că utilizarea forței este „una dintre opțiuni”, alături de alte metode, inclusiv achiziția teritoriului.

Un asemenea scenariu ar plasa NATO într-o situație fără precedent: un posibil conflict între doi membri ai Alianței. O intervenție militară a SUA ar ridica semne de întrebare fundamentale privind aplicarea Articolului 5, clauza de apărare colectivă considerată esențială pentru existența NATO.

„Este o tăcere vizibilă. Mark Rutte ar fi trebuit să fie persoana pe care Europa se poate baza pentru a gestiona relația cu Trump. Dar nu până la punctul de a nu spune nimic”, a declarat un oficial european.

Evitarea dezbaterii interne poate fi interpretată drept acceptare tacită a situației

Un diplomat NATO a avertizat că evitarea dezbaterii interne poate fi interpretată drept acceptare tacită a situației. „Dacă nu discutăm aceste lucruri în NATO, mesajul este că toți suntem de acord cu ceea ce se întâmplă”, a spus acesta.

Întrebată de Financial Times, o purtătoare de cuvânt a NATO a declarat că secretarul general „colaborează îndeaproape cu liderii și oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului”, dar a refuzat să ofere detalii despre discuțiile diplomatice în curs.

Inițial, Danemarca a adoptat o abordare prudentă, evitând reacții publice la declarațiile lui Trump și încurajând aliații să procedeze la fel. În această săptămână, strategia a fost abandonată.

Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că președintele SUA este „serios” în privința Groenlandei și a spus că o eventuală acțiune militară împotriva unui aliat ar submina însăși fundația NATO.

Oficiali europeni implicați în discuții la Bruxelles afirmă că poziția mai fermă a Copenhagăi reflectă frustrarea tot mai mare față de lipsa de reacție a NATO și dorința de a forța Alianța să recunoască miza situației.

Parlamentari danezi au cerut activarea Articolului 4 al Tratatului NATO

Parlamentari danezi au cerut activarea Articolului 4 al Tratatului NATO, care prevede consultări atunci când un stat membru se simte amenințat. „Există un conflict emergent între două state NATO, iar Alianța ar trebui să joace un rol semnificativ”, a declarat deputatul Karsten Bach.

Liderii UE au transmis mesaje de sprijin pentru Danemarca. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că „legea este mai puternică decât forța”, iar președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că „nimic nu poate fi decis despre Groenlanda fără Groenlanda și fără Danemarca”.

De asemenea, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei și Regatului Unit au semnat o declarație comună cu Danemarca, reafirmând angajamentul față de suveranitate, integritate teritorială și inviolabilitatea frontierelor.

Reprezentanți NATO afirmă că au loc discuții diplomatice nepublice privind consolidarea securității în regiunea arctică. În ultimii ani, statele membre ar fi devenit mai receptive la un rol extins al Alianței în zonă.

„Avem o misiune de protecție în Marea Baltică. De ce nu am avea una și pentru Groenlanda?”, a declarat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, adăugând că situația este complicată de faptul că atât SUA, cât și Danemarca sunt membre NATO.

Întrebat recent despre declarațiile lui Trump, Mark Rutte a declarat pentru CNN că este de acord cu evaluarea SUA privind activitatea Rusiei și Chinei în regiune și necesitatea întăririi securității arctice.

Tot mai mulți oficiali europeni spun că amenințările lui Trump nu mai sunt privite ca simple declarații retorice, iar capitalele occidentale caută acum modalități concrete de a preveni o escaladare fără precedent în interiorul Alianței.

Cursa Danemarcei pentru a apăra Groenlanda – și de ce ar putea fi prea târziu

Danemarca a anunțat un amplu pachet de apărare, în valoare de aproximativ 4,8 miliarde de lire sterline, menit să consolideze securitatea Groenlandei. Măsura vine pe fondul presiunilor tot mai deschise exercitate de președintele SUA, Donald Trump, care susține că Danemarca nu este capabilă să protejeze insula arctică bogată în resurse minerale.

Vorbind la bordul aeronavei Air Force One, Donald Trump a ironizat eforturile Copenhagăi. „Știți ce a făcut recent Danemarca pentru a spori securitatea Groenlandei? A mai adăugat o sanie trasă de câini”, a spus președintele american.

În realitate, afirmația se referă la extinderea unității daneze de forțe speciale din Arctica, cunoscută sub numele de Patrula Sirius, care utilizează sănii trase de câini pentru a se deplasa pe terenul extrem al Groenlandei. Aceasta este doar o componentă a unui plan mai larg, care include instalarea unui sistem radar în estul Groenlandei, achiziționarea a cinci nave de inspecție, un avion de patrulare maritimă de tip Poseidon și patru drone de mare autonomie.

Autoritățile daneze au sperat că investițiile rapide în echipamente militare vor calma criticile lui Trump, care a acuzat Danemarca că nu face suficient pentru a contracara activitatea Rusiei și Chinei în regiunea arctică, scrie The Telegraph.

Însă planul a fost umbrit de informația că majoritatea acestor echipamente nu vor fi operaționale înainte de 2031. Chiar și cu o livrare accelerată, analiștii spun că noile capabilități nu ar fi eficiente în cazul unui scenariu extrem, precum o intervenție militară americană sau o preluare forțată a puterii la Nuuk, capitala Groenlandei.

„Nu sunt platforme de luptă, ci în principal sisteme de supraveghere”, explică Peter Viggo Jakobsen, profesor asociat la Colegiul Regal Danez de Apărare. „Statele Unite au cerut Danemarcei o imagine clară, permanentă, a situației din Arctica. Asta încearcă Danemarca să ofere.”

Groenlanda nu are armată proprie, iar responsabilitatea apărării revine Danemarcei, care dispune de resurse limitate în regiune. Principalul element de securitate rămâne baza militară americană de la Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani, alături de un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice.

Există și o bază daneză, Comandamentul Arctic Comun, tot la Nuuk, cu aproximativ 130 de militari, precum și câteva stații izolate de cercetare.

Pentru unii analiști, situația este paradoxală. „Este aproape ireal să vezi cum Trump ironizează un aliat NATO pentru măsuri de apărare cerute chiar de administrația sa”, spune Jakobsen.

Rămâne neclar dacă președintele american nu a înțeles rolul Patrulei Sirius sau dacă, așa cum suspectează unii oficiali de la Copenhaga, a ales deliberat să minimalizeze eforturile Danemarcei.

Cert este că declarațiile recente ale lui Trump indică o determinare tot mai mare. Vineri, el a spus că SUA vor „face ceva cu Groenlanda, fie că le place sau nu”, avertizând că acest lucru se poate face „pe calea ușoară sau pe calea grea”.

Danemarca nu ar avea capacitatea de a-și apăra teritoriul

Analiștii spun că, într-un scenariu extrem, Danemarca nu ar avea capacitatea de a-și apăra teritoriul. Unii sugerează chiar că o preluare a controlului ar putea avea loc fără confruntări armate, având în vedere prezența militară americană deja existentă pe insulă.

În Groenlanda, reacția a fost una fermă. Liderii tuturor celor cinci partide din parlamentul local au declarat că viitorul insulei trebuie decis exclusiv de groenlandezi. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi”, au transmis aceștia într-o declarație comună.

Guvernul de coaliție nu susține o independență rapidă față de Danemarca, deși principalul partid de opoziție, Naleraq, pledează pentru o separare accelerată.

Experți în securitate avertizează că o eventuală intervenție americană ar avea consecințe grave pentru NATO. „Ar putea însemna, probabil, sfârșitul Alianței”, spune Lin Alexandra Mortensgaard, de la Institutul Danez pentru Studii Internaționale. Opinia este împărtășită și de alți analiști occidentali.

NATO nu a fost concepută pentru a gestiona conflicte între state membre. „NATO nu este un arbitru și nici un consilier matrimonial”, spune Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului. „Alianța funcționează cel mai bine în fața amenințărilor externe.”

În lipsa oricărui semn că Donald Trump ar da înapoi, tonul la Copenhaga pare să se fi schimbat, de la un refuz categoric la încercări de acomodare. Săptămâna viitoare, secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali danezi pentru a discuta viitorul Groenlandei.

Speranța este că dialogul va aduce mai multă claritate. Dar, după cum spun unii experți, așteptările rămân scăzute.