Alegeri în Bulgaria. Tinerii așteaptă schimbarea, în al optulea scrutin din ultimii cinci ani. Și nu de la fostul președinte pro-rus Rumen Radev

Bulgaria organizează duminică, 19 aprilie, alegeri parlamentare anticipate – al optulea scrutin în cinci ani – pe fondul unei crize politice prelungite, în care coalițiile slabe au eșuat, iar încrederea în alegerile democratice s-a erodat.

Electoratul este împărțit, în linii mari, pe criterii generaționale, în timp ce un fost președinte cu poziții pro-ruse conduce în sondaje.

Bulgarii chemați din nou la vot/FOTO:X

Urnele se deschid la ora locală 07:00 (07:00 ora României) și se închid la ora locală 20:00 (20:00 ora României).

Potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare bulgară Alpha Research, peste 3,3 milioane de persoane sunt așteptate la urne – aproximativ 60% dintre alegătorii eligibili care locuiesc în țară. La ultimele alegeri parlamentare, din octombrie 2024, au votat 2,57 milioane de persoane.

Alpha Research mai arată că, după opt alegeri în cinci ani și coaliții nereușite, atitudinea predominantă în rândul cetățenilor bulgari (49%) este că un singur partid ar trebui să aibă majoritate și să își asume întreaga responsabilitate pentru guvernare. Dimpotrivă, doar 33% cred că orice guvern are nevoie de supraveghere și continuă să sprijine o formulă de coaliție.

Cine candidează?

Rumen Radev, fost pilot de vânătoare, cu orientări pro-ruse, fost președinte al Bulgariei din partea partidului Bulgaria Progresistă, candidează pentru funcția de prim-ministru. De asemenea, fostul premier Boiko Borisov, de la formațiunea conservatoare de centru-dreapta GERB-UDF, este și el în cursă.

Alte partide majore care participă sunt: Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (MRF), Vazrajdane, BSP, Sianie, Velicie, MECI, Există un Asemenea Popor și ARF.

Potrivit Alpha Research, Bulgaria Progresistă a lui Radev este în prezent în frunte, cu cel mai mare sprijin electoral – 34,2%, urmată de GERB-UDF al lui Borisov, cu 19,5%.

Alte sondaje estimează că blocul pro-occidental Continuăm Schimbarea, care se așteaptă să ocupe locul trei cu 12-14% din voturi, ar putea fi un posibil partener de coaliție pentru Radev dacă acesta câștigă.

Radev a exclus o alianță cu GERB sau cu Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, al cărei lider, Delean Peevski, face obiectul sancțiunilor americane și britanice pentru corupție.

„Toate indiciile arată spre formarea unei coaliții”, a declarat Tihomir Bejlov, cercetător la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia. Cu toate acestea, a adăugat el, nu este clar cât timp poate supraviețui orice coaliție.

Ce vor tinerii?

Pentru Anna Bodakova, ultimele săptămâni au fost intense. Între întâlniri cu alegătorii pe stradă, dezbateri politice și filmări pentru rețelele sociale, tânăra de 23 de ani candidează pentru un loc în parlamentul Bulgariei.

Anul trecut, ea s-a numărat printre miile de tineri care au ieșit în stradă, în proteste ample față de politicile economice ale guvernului și a ceea ce au perceput drept eșecul autorităților de a combate corupția. Mișcările de protest au dus, în cele din urmă, la demisia premierului Rosen Jeliazkov și a cabinetului său, în decembrie.

Absolventă recentă de sociologie la Universitatea din Sofia, Bodakova candidează din partea coaliției pro-europene „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată”.

„Protestul este doar jumătate din muncă”, spune ea. „Cred în republica parlamentară și în procesul democratic. Vreau să transform ceea ce s-a exprimat în stradă în legi și reguli.”

 Pentru mulți tineri născuți în jurul anului 2000, scrutinul este văzut ca o șansă de a transforma energia protestelor într-o schimbare politică reală, după ani de instabilitate, scrie The Guardian.

Așteptările acestei generații riscă însă să se ciocnească de ambițiile fostului președinte Rumen Radev, care conduce în sondaje și aspiră la funcția de prim-ministru. Cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și opoziția față de adoptarea monedei euro și față de sprijinul militar pentru Ucraina, Radev beneficiază în special de susținerea alegătorilor mai în vârstă și din mediul rural.

Radev „face parte din același sistem politic”

Pentru Aleksandar Tanev, student la drept în vârstă de 22 de ani, Radev nu reprezintă o alternativă credibilă. „Face parte din același sistem politic”, spune el, argumentând că fostul președinte a avut ocazia să combată corupția, dar nu a făcut-o.

Analistul Dimitar Keranov, de la German Marshall Fund, observă o divizare clară între generații. „Pentru mulți tineri, Radev reprezintă status quo-ul pe care doresc să îl schimbe”, explică el. „Este perceput ca parte a aceleiași elite politice.”

O eventuală victorie a formațiunii conduse de Radev ar putea crea noi tensiuni la nivel european. Liderul a criticat recent introducerea monedei euro fără consultarea alegătorilor și a exprimat poziții sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.

În trecut, declarațiile sale au atras reacții inclusiv din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Sofia. Radev a sugerat, de asemenea, că Bulgaria ar putea juca un rol în relansarea relațiilor cu Rusia, invocând identitatea sa slavă și ortodoxă.

Cu o populație de aproximativ 6,5 milioane de locuitori, Bulgaria traversează de ani buni o criză politică prelungită. Guvernele de coaliție s-au succedat fără stabilitate, iar încrederea în instituții a scăzut.

Participarea la vot a reflectat această stare: la alegerile din 2024, doar 39% dintre alegători s-au prezentat la urne.

Creștere a dezinformării

Campania electorală din acest an a fost marcată de acuzații reciproce între partide privind posibile fraude, sute de arestări și anchete legate de cumpărarea voturilor. În același timp, organizații independente au semnalat o creștere a dezinformării, inclusiv a conținutului pro-rus.

Unii analiști consideră că exemplul recent al alegerilor din Ungaria, unde participarea ridicată a tinerilor a contribuit la schimbarea puterii, ar putea mobiliza electoratul bulgar.

Asen Lazarov, cofondator al unei organizații civice care promovează implicarea politică, spune că o prezență mai mare la vot ar putea crește responsabilitatea clasei politice. „Cu cât votează mai mulți oameni, cu atât scade influența voturilor manipulate”, afirmă el.

Alții sunt mai rezervați. Sondajele indică faptul că formațiunea lui Radev ar putea obține aproximativ 30% din voturi, insuficient pentru o majoritate clară. Formarea unui nou guvern de coaliție ar putea fi, din nou, dificilă și de scurtă durată.

„Este puțin probabil ca aceste alegeri să aducă o schimbare reală”, spune Keranov.

Totuși, pentru alegători precum Tanev, procesul este, prin natura sa, de durată. „Nu este vorba de câteva proteste și un singur scrutin”, spune el. „Este o luptă pe termen lung. Aceste alegeri sunt o oportunitate, dar schimbarea cere timp.”