Exclusiv De ce este Zelenski de neclintit în legătură cu Crimeea? „Europenii au demonstrat că se poate și fără americani”
0Tot acest „teatru” al administrației Trump cu privire la retragerea sprijinului pentru Ucraina i-a făcut pe europeni să înțeleagă că dacă nu-i ajută pe ucraineni acum și nu susțin integritatea teritorială a țării, nu fac decât să încurajeze continuarea agresiunii Rusiei în UE, susține Iulia Joja.
Refuzul președintelui Volodimir Zelenski de a discuta recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia l-a înfuriat atât pe Donald Trump – care l-a acuzat, pe Truth Social, că face declarații „incendiare care fac atât de dificilă soluționarea acestui război” și i-a reproșat de ce „nu a luptat pentru Crimeea acum unsprezece ani?” , dar și pe Vladimir Putin care a ordonat, joi dimineață, cel mai sângeros val de atacuri asupra capitalei Ucrainei din ultimele nouă luni, la doar câteva ore după postarea lui Trump. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat 70 de rachete și 145 de drone spre Ucraina, vizând în principal orașul Kiev.
Iulia Joja, care predă Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, din SUA, a explicat pentru „Adevărul” de ce președintele Zelenski nici nu vrea să audă de negocieri cu privire la Crimeea sau la alte teritorii.
„Orice negociere trebuie să se bazeze pe dreptul internațional”
„Integritatea teritorială a Ucrainei este statuată în Constituția Ucrainei. Asta spune nu numai Zelenski ci și Kaja Kallas, șefa diplomației Europene, care a declarat că Uniunea Europeană nu va recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei, deoarece este ilegală”, explică Joja.
Una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, ale majorității europenilor, fie că sunt din România, Germania sau Spania este faptul că respectăm și urmărim dreptul internațional, spune experta.
Astfel, dreptul internațional, ca și Constituția Ucrainei, recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei conform granițelor stabilite la nivel internațional în 1991. „Faptul că acum vin din partea Rusiei sau a Statelor Unite niște propuneri care nu respectă dreptul internațional, nu are cum să fie compatibil nici cu Ucraina, nici cu interesele colective privind securitatea europeană, interese pe care le împărtășesc atât europenii din UE, cât și țări precum Ucraina și Republica Moldova”. În acest context, atât Statele Unite, cât și Rusia, au o istorie cel puțin complicată și ambivalentă cu dreptul internațional, arată experta.
Ea este de părere că dacă vrem să un progres în negocierile de pace privind Ucraina, la baza acestui proces de pace, și toți experții europeni sunt de acord cu asta,trebuie să stea dreptul internațional: „Această propunere de a recunoaște o ocupație, o invazie, o anexare ilegală nu permite un proces de pace sustenabil. E foarte important și contextul istoric, noi în Europa avem o istorie relativ recentă în care înțelegeri de pace, negocieri de pace și tratate de pace s-au terminat într-un mod în care nu era echitabil sau corect și care au dus la rândul lor la alte războaie. Și aici mă refer la Primul Război Mondial și la al Doilea la Război Mondial și nu numai.”
Astfel, în contextul în care suntem în secolul al XXI-lea, trebuie ca orice fel de negociere în vederea unui tratat de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe o interpretare a acestuia care să dacă la o pace sustenabilă, conchide experta.
„Fără Crimeea ar fi pusă sub semnul întrebării sustenabilitatea statului ucrainean”
Negocierea de către administrația de la Kiev a situației Crimeii ar fi o greșeală enormă pentru Ucraina nu numai din perspectiva dreptului internațional, spune Joja: „Dacă Ucraina ar accepta faptul că nu își poate recupera niciodată Crimeea, atunci Ucraina ar avea niște probleme enorm de mari pe termen mediu și lung în ceea ce privește sustenabilitatea statului ucrainean, dezvoltarea economică și securitate cetățenilor ucraineni”.
Una dintre probleme este punerea sub semnul întrebării a sustenabilității singurului port mare care mai rămâne Ucrainei - adică Odessa. „Pui sub semnul întrebării capacitatea Ucrainei pe termen mediu și lung de a exporta pe mare. Deja faptul că a fost anexată Crimeea și a fost ocupată o parte din Donbas după 2014 a avut un impact enorm asupra capacității de export a Ucrainei, în special a produselor industriale care ieșeau din porturile de la Marea Azov, în special Mariupol”, explică experta.
Podul de la Kerch a fost construit, la ordinul lui Putin, foarte jos, astfel încât să blocheze Ucraina din a exporta produse industriale cu volum mare, adaugă ea.
„Rusia, din 2014 încoace a făcut tot ce i-a stat în puteri să blocheze și alte exporturi industriale din porturile din estul Ucrainei. Dacă recunoști anexarea ilegală a Crimeii, pui sub semnul întrebării capacitatea de export care le-a mai rămas a produselor, în special agricole. Știm foarte bine că rușii, chiar după un tratat de pace, vor încerca în toate modurile, așa cum au încercat după 2014, să blocheze în continuare capacitatea de export și, practic, de dezvoltare economică a Ucrainei”, explică specialista.
Astfel, și din punct de vedere geopolitic și economic, ar fi o mare greșeală pentru Ucraina să recunoască anexarea Crimeii, conchide Joja.
„De asemenea, instituțiile europene și statele membre, majoritatea lor, au început să înțeleagă acest lucru. Este destul de clar că în momentul în care vom avea, mâine sau peste 10 ani, un tratat de pace și vom avea pace în Ucraina, este destul de clar că noi, europenii, vom avea responsabilitatea în raport cu ajutarea Ucrainei de a se dezvolta, de a se integra în Uniunea Europeană. Deci, dacă noi ajutăm Rusia să ia Crimeea permanent, nu numai ucrainenii, dar și noi, europenii, de asemenea, vom plăti aceste costuri”, arată Iulia Joja.
O țară care se dezvoltă mai încet și care exportă mai puțin înseamnă costuri mai mari, indiferent dacă se integrează și când se integrează în Uniunea Europeană. „Comerțul Ucrainei depinde de vecinul și piața cea mai mare de desfacare din zonă anume Uniunea Europeană. Deci, într-un mod direct sau indirect, și noi vom suporta aceste costuri”, detaliază experta.
Şi din perspectiva dezvoltării economice a Uniunii Europene, renunțarea la Crimeea este o greșeală politică și economică mare, conchide ea.
„Dacă iei Crimeea și Donbass, îi tai practic un braț sau un picior important Ucrainei”
Joja crede că aceeași va fi atitudinea administrației de la Kiev și în legătură cu teritoriile ocupate din Donbas: „Vorbim de același principii: dreptul internațional, integritatea teritorială cât și suveranitatea Ucrainei. Al doilea aspect este, din nou, cel economic. Industria grea care vine din Ucraina și care este enormă, atât ca know-how care se păstrează, cât și în ceea ce privește capacitatea de export, este în Donbas. Acolo sunt mineralele, rare și nerare. Acolo este industria grea”.
Experta dă și două exemple: primul portavion chinezesc este realizat în Ucraina; nave care au fost plătite de către India și care sunt făcute de ruși, așteaptă motoarele produse de ucraineni.
„Dacă îi iei Ucrainei aceste elemente, atunci din nou Ucraina va avea probleme să se dezvolte pe termen mediu și lung, independent de Uniunea Europeană, dar și pentru a dezvolta economia europeană per ansamblu. Ucraina este acum stat candidat, va fi integrată în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că ceea ce produce Ucraina nu trebuie ignorat deloc, este o capacitate extrem de importantă. Ceea Ce produce Ucraina este și în interesul nostru, deoarece e piață comună”, detaliază Joja.
În ciuda faptului că o bună parte din fabricile din Donbas au fost distruse, acestea pot fi reconstruite având în vedere că acolo sunt resursele, tradiția industrială.
„Dacă iei aceste elemente, din punct de vedere economic, atunci îi tai practic un braț sau un picior important Ucrainei, în condițiile în care și UE are interes ca țara să funcționeze”, concluzionează Joja.
„Europenii au demonstrat că se poate și fără SUA”
În contextul presiunilor internaționale, mai ales odată cu revenirea la Casa Alba a lui Donald Trump, poziția lui Zelenski cu privire la Crimeea și la teritoriile ocupate a părut a fi mai flexibilă. Zilele trecute, președintele Ucrainei a reafirmat cu tărie ceea ce a declarat de la începerea invaziei încoace „nu putem recunoaște legal niciun teritoriu ocupat ca fiind rusesc”, cu riscul de a fi acuzat de Donald Trump că pune în pericol negocierile de pace.
Am întrebat-o pe Iulia Joja dacă hotărârea lui Zelenski, care a riscat să-i enerveze atât pe Trump cât și pe Putin, are legătură cu faptul că Europa a făcut pași fermi în a sprijini Ucraina, chiar fără ajutor american?
„Da. Am văzut cum pe parcursul ultimelor săptămâni în care Statele Unite au redus fie temporar ajutorul pentru Ucraina, fie și-au arătat lipsa disponibilității de a mai continua ajutorul pentru Ucraina. Ceea ce nu se spune acum, dar e destul de clar în aceste negocieri, retrageri și așa mai departe, este că dacă SUA se retrag de la negcieri vor retrage ajutorul pentru Ucraina, lucru la care de fapt ne așteptam încă de dinainte de 20 ianuarie. Nici nu știu dacă era nevoie de tot acest teatru ca să ajungem în punctul la care ne așteptam de la bun început, oprirea ajutorului din partea Statelor Unite pentru Ucraina”, explică specialista.
Acest „teatru” din ultimele săptămâni i-a forțat pe europeni să compenseze lipsa ajutorului american: „Atât Ucraina, cât și restul europenilor, au văzut, probabil, mult mai direct ce poate să livreze Uniunea Europeană și cât de mult poate să compenseze pentru ajutorul care venea din partea americanilor”.
Joja crede că Zelenski, care are informații complete, a constatat că „europenii au demonstrat că se poate și fără ajutor american. Foarte bine că acum s-a dovedit, probabil, acest lucru, dar nu e ca și cum, europenii ar fi avut încotro.”
„Ai auzit de Riga, Tallinn sau Vilnius? Dacă abandonăm Kievul, o să auzi”
Experta revine la informația conform căreia trebuia să ne așteptăm dinainte de 20 ianuarie, momentul în care Trump a prealuat oficial președinția SUA, la oprirea ajutorului american pentru Ucraina și, „deci europenii sunt în situația în care fie continuă să ajute Ucraina pentru a opri Rusia, fie nu o ajută și armata rusă va ajunge în UE. Și aici aș menționa un afiș publicat în The Telegraph, ziar conservator britanic, și care a devenit viral astăzi”.
Textul afișului este acesta: „Ai auzit de Riga, Tallinn sau Vilnius? Dacă abandonăm Kievul, o să auzi”.
„Asta îmi arată că britanicii și europenii înțeleg că nu au încotro. De fapt asta este varianta. Americanii se retrag, au anunțat că se vor retrage. Este o decizie a acestei administrații. Europenii nu au încontro. Dacă vor să mențină în Occident, așa cum este el în acest moment, în Uniunea Europeană, Tallinn (capitala Estoniei), Riga (capitala Letoniei) și Vilnius (capitala Lituaniei), trebuie să se asigure că nu cade Kievul”, a concluzionat experta.
Ea a menționat și declarația unui fost ministru de Externe al Rusiei (1990-1996) Andrei V Kozyrev care a susținut: „a recompensa invazia rusă cu o mai multe cadouri, începând cu Crimeea, nu este un plan de pace, ci o încurajare pentru continuarea agresiunii”.
Se încarcă comentariile...
