Platforme de invazie, exerciții navale și roboți pentru secționarea cablurilor submarine: cum îl pune la încercare China pe Donald Trump
0China își flexează mușchii în regiunea indo-pacifică pentru a-și afirma supremația față de vecinii regionali, însă China încearcă în același timp să testeze disponibilitatea lui Donald Trump de a interveni pe fondul mișcărilor tot mai agresive în regiune, relatează The Guardian.
În doar cinci săptămâni, China a organizat exerciții cu foc real lângă apele Australiei, Taiwanului și Vietnamului. A testat noi platforme de debarcare care ar putea facilita un asalt amfibiu asupra Taiwanului. Și a dezvăluit că a dezvoltat roboți capabili să taie cabluri șa mare adâncime – cu potențialul de a opri accesul la internet al altor țări – o unealtă pe care nicio altă națiune nu a admis până acum că o are.
În ultima perioadă, China și-a flexat mușchii în regiunea indo-pacifică. Potrivit experților, obiectivul a fost să trimită un mesaj privind supremația chineză vecinilor săi regionali. Dar este și o modalitate de a pune la încercare gândirea unui rival îndepărtat, dar important: Donald Trump.
De când Trump a preluat mandatul în ianuarie, el și membrii cabinetului său și-au concentrat strategia asupra tarifelor și au lansat un război comercial cu Beijingul. În mare parte au fost tăcuți cu privire la actele de agresiune tot mai numeroase ale Chinei în apele Indo-Pacificului.
După care au semnalat o schimbare de atitudine.
Pe 1 aprilie, Departamentul de Stat al SUA a condamnat „activitățile militare agresive și retorica” Beijingului în legătură cu exercițiile militare din Strâmtoarea Taiwan, pe care nu le-a anunțat în prealabil – acestea au crescut în anvergură în ultimele luni și au devenit simulări realiste ale unei invazii efective. Comunicatul a fost emis după o vizită în regiune a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, care a asigurat Japonia și Filipine că America le va apăra în continuare împotriva Chinei. El a clarificat faptul că SUA nu și-au schimbat poziția față de Taiwan, iar Pentagonul a reiterat că China rămâne cea mai mare amenințare a SUA.
Însă probabil că aliații indo-pacifici ai SUA ar dori să audă aceste asigurări de la Trump însuși, care nu și-a arătat până acum cărțile în probleme precum Taiwanul. Întrebat de un jurnalist în februarie care este poziția sa, președintele american a evitat răspunsul – iar de atunci el nu făcut nicio declarație privind Taiwanul. Pe de altă parte, așa cum a arătat în privința altor probleme - de la negocierile de încetare a focului din Ucraina la tarife – abordarea sa imprevizibilă nu conferă încredere că președintele american ar avea o strategie coerentă pe termen lung în afacerile globale.
„Chinezii urmăresc ce se întâmplă în administrația Trump și testează cât de departe pot împinge lucrurile", a apreciat Malcolm Davis, analist senior la Institutul Australian de Politică Strategică.
Or, în timp ce China îl pune la încercare pe Trump, mările din jurul Chinei vor deveni probabil și mai agitate, a spus Davis, adăugând că China va continua să intensifice exercițiile în Strâmtoarea Taiwan și să vizeze țările cu care are dispute teritoriale, inclusiv Filipine și Japonia.
„China va fi mai dispusă să-și asume riscul de victime în Filipine prin hărțuirea navelor și așa mai departe. Ar putea trece de la utilizarea tunurilor cu apă la ceva mai agresiv", a spus Davis. „Scopul este de a intimida Manila să recunoască interesele Chinei”.
Cât de mult ar trebui să se implice armata americană în regiunea indo-pacifică și cât de departe ar trebui să meargă SUA pentru a proteja Taiwanul de China sunt probleme care i-au divizat pe cei mai înalți oficiali ai lui Trump, potrivit unui fost angajat al Departamentului de Stat în primele săptămâni de mandat al lui Trump.
„Există cu siguranță diferite tabere concurente pe care le-ai putea compara cu o curte regală, toate concurând pentru ultimul cuvânt și influență asupra lui Trump", a spus fostul angajat. „Există cu siguranță o divizare în ceea ce privește politica referitoare la Taiwan între oamenii tradiționali din securitate națională precum (Marco) Rubio și (Mike) Waltz versus cei din Maga."
Dar de care parte se situează Trump nu este foarte clar.
Sam Roggeveen, directorul programului de securitate internațională al Institutului Lowy, a apreciat că este vădit faptul o facțiune a administrației Trump dorește îndepărtarea de Europa. În schimb, „nu este deloc clar dacă este de acord cu a doua parte” a planului, adică SUA „să facă mai mult în Asia", a spus el.
Ceea ce reiese clar din poziția lui Trump în discuțiile cu Ucraina este că este deschis să pună pe aceeași masă acordurile privind comerțul și problemele geopolitice majore. De asemenea, are tendința de a-și schimba rapid poziția asupra unui subiect.
În aceste circumstanțe, Beijingul va urmări probabil către ce înclină Trump. Dacă Vladimir Putin poate încheia o înțelegere cu Trump folosind stimulente economice în schimbul teritoriilor ucrainene, Beijingul ar putea încerca să facă același lucru în privința Taiwanului.
Un atare scenariu produce anxietate în rândul celor mai apropiați aliați ai SUA din regiunea Indo-Pacifică, a subliniat Jenny Schuch-Page, director general pentru energie și sustenabilitate la Asia Group (Washington). „Chiar și perspectiva unui «mare târg» cu China va face ca țările din Asia de Sud-Est să fie precaute cu privire la modul în care se vor descurca", a spus ea.
Un purtător de cuvânt al ambasadei chineze la Washington, Liu Pengyu, nu a comentat când a fost întrebat dacă Beijingul dorește un astfel de acord, dar a spus în schimb că China „deplânge" criticile SUA la adresa exercițiilor sale din apropierea Taiwanului, numindu-le „o caracterizare greșită a faptelor și a adevărului și o interferență în afacerile interne ale Chinei”.
Trump se va concentra probabil pe a rămâne competitiv față de China, care este în frunte în domenii precum inteligența artificială, robotica, vehiculele electrice și internetul 6G.
Lipsa unei strategii pe termen lung cu privire la China este problematică, potrivit lui Danny Russel, fost diplomat american și vicepreședinte pentru securitate internațională și diplomație la Asia Society Policy Institute din Washington.
El exemplifică prin concedierile în masă din serviciile de informații ale țării, care au inclus concedierea cercetătorilor dedicați în materie de China de la CIA, ca fiind o decizie periculoasă în ceea ce privește securitatea și pârghiile SUA în negocierile comerciale.
China va încerca probabil să-i recruteze pe cei concediați pentru propria colectare de informații despre SUA, a spus el. Un raport Reuters sugerează că asta se întâmplă deja.
„Ne legăm la ochi într-un moment în care securitatea națională și interesele economice ale Statelor Unite și ale aliaților noștri impun claritate", a spus Russel.
Retragerea finanțării Radio Free Asia – o organizație soră a Voice of America – este un alt autogol, a spus Russel, în măsura în care întrerupe accesul la o sursă valoroasă de informații din China și alte țări din care este dificil de relatat, precum Coreea de Nord.
„Este un fel de dezarmare unilaterală în spațiul informațional într-un moment în care China, Rusia și Coreea de Nord intensifică activitatea", a spus Russel. „De ce renunțăm în mod voluntar la cele mai bune instrumente ale competiției? Există o mare diferență între strângerea curelei și autosabotaj."
Aceste schimbări ar putea deveni o preocupare de securitate pentru țări precum Australia, care are o lungă tradiție de partajare a informațiilor cu SUA. China își va intensifica probabil misiunile în apele internaționale din apropierea Australiei, au spus Davis și Roggenveen, astfel că un flux fiabil de informații referitoare la China este crucial.
O navă de cercetare chineză care a navigat în jurul Australiei este un exemplu grăitor. Tan Suo Yi Hao a navigat în apele internaționale de pe coastele de sud și vest ale Australiei timp de două săptămâni pentru a supraveghea cablurile de comunicații submarine – infrastructură critică care permite australienilor să transmită totul, de la e-mailuri la secrete militare.
„Aș prefera să nu fie acolo”, a fost singurul comentariu al premierului australian Anthony Albanese când a fost întrebat de jurnaliști ce crede despre prezența navelor chinezești.
În lipsa unui semnal puternic din partea lui Trump, riscul este ca China să trimită și mai multe nave în regiune, conchide The Guardian.
Se încarcă comentariile...
