VIDEO Lepşa, locul în care s-a născut „Mioriţa“

La 75 de kilometri de Focşani, tărâmul de legendă al celei mai cunoscute balade româneşti este perfect pentru un răgaz în tihnă. Doar aici veţi înţelege ce înseamnă „pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai“. Departe de agitaţia oraşelor, o zonă turistică mai puţin mediatizată te desfată cu peisaje uimitoare.

Nu judecaţi Lepşa din prima: pe DN 2D, chiar înainte de Cascada Putnei, există o porţiune de 100 de metri plină de hârtoape. Însă după ce treci de ea, faci la dreapta şi dai de cascadă, un spectacol feeric al naturii care te captivează instantaneu.

Mai citiţi şi:

Drumul Naţional 2D, închis în dreptul localităţii Lepşa din cauza apelor în creştere

Biletul de intrare costă doi lei, iar până la cascadă cobori câteva trepte. Râul Putna şi-a croit drum de-a lungul timpului printre două stânci imense şi aşa s-a format o cădere de apă de 12 metri.

Turiştii zăbovesc aici ore în şir: „E minunat. Un loc perfect în care să te recreezi. Aerul de aici este atât de răcoros şi când te gândeşti că dacă urci sus înapoi, e zăpuşeală! Eu sunt din Galaţi, dar vin frecvent aici vara, să-mi încarc bateriile", spune Mădălina Basalic, în timp ce priveşte jocul apei pe stânci.

De la Cascadă mergi din nou pe DN 2D şi îţi continui drumul către frumuseţile Lepşei. După numai 300 de metri dai de podul care face trecerea peste Putna şi te duce direct la Rezervaţia Naturală Cheile Tişiţei, o arie protejată ce se întinde pe 8 kilometri, la 850 de metri altitudine. Intrarea costă doar 3 lei, iar pentru copiii de până la 10 ani se achită jumătate din preţ.

După ce intri pe poartă uiţi de toate grijile: apele Tişiţei au modelat pietrele pe care le-au întâlnit în cale, iar malurile înalte sunt pline de copaci şi plante protejate de lege. Poţi admira în voie floarea de colţ, considerată regina florilor, teiul sălbatic, brusturele negru, diverse specii de brazi, pini sau ferigi.

Păstrăvul se zbenguie în voie în apele Tişiţei, capra neagră se fereşte, timidă, de turişti, pasărea-fluture zboară în voie din brad în brad, iar râsul, jderul, ursul brun şi lupul sălăşluiesc în zonele neumblate.

"Capra neagră se mai arată, dar o zbugheşte la fugă. Animalele sălbatice nu ies când trec turişti pe aici, fiindcă ele simt când e vânzoleală", explică Ionel Saragea, unul dintre ghizii turistici cu atestat din zonă.

"Venim aici pentru că zona nu este atât de mediatizată şi nu este aglomerat. Unde se aglomerează se strică tot, nu te mai bucuri la fel de natură", povestesc Anica şi Roman Moldoveanu, doi bucureşteni care îşi petrec concediul la Lepşa aproape în fiecare an.

Printre frumuseţile rezervaţiei se află şi stâncile denumite popular de localnici în trecut - Căciulata de Vrancea şi Cuşma Tişiţei. 

Oamenii locului spun că, în trecut, Cheile Tişiţei erau traseul pe care austriecii cărau material lemnos. Dovadă stau tunelurile de la capătul rezervaţiei.

„O femeie din Austria a aflat că zona are potenţial de exploataţie forestieră. Chiar înainte de anii 1900 a trimis austriecii aici să studieze terenul şi apoi au construit drumuri forestiere, chiar şi o cale ferată la un moment dat, din câte am înţeles. Datorită frumuseţilor din rezervaţie, Cheile Tişiţei sunt considerate diadema de aur a Vrancei", povesteşte ghidul Ionel Saragea. Puţin mai sus se află izvoarele de apă sulfuroasă, sănătate curată. 

Păstrăv în cetină de brad

Tunelul de piatră de pe Cheile Tişiţei

După drumul lung prin rezervaţie e bine să vă trageţi puţin sufletul la păstrăvărie. Puteţi cumpăra peşte de aici pentru a-l găti la pensiunea în care sunteţi cazaţi; un kilogram de păstrăv viu costă 20 de lei.

Anual, aici se vând 10 tone de peşte. O delicatesă specifică zonei este hârzobul preparat de localnici, păstrăvul pus la saramură şi păstrat în cetină de brad.

Satul cu 30 de case ţărăneşti şi 1.500 de vile

Deşi nu este încadrată oficial în categoria staţiunilor turistice, Lepşa a devenit raiul pensiunilor agroturistice. În ultimii 10 ani au fost construite aici 1.500 de vile. Casele au fost transformate ulterior în pensiuni turistice. Puteţi găsi cazare la pensiuni de patru şi trei margarete, cu saună, jacuzzi, biliard, bowling, mic dejun inclus, la preţuri de 100 de lei pe noapte cameră dublă, 120-140 lei pentru cameră cu trei locuri şi 165 de lei pentru un apartament.

Turiştii mai au la dispoziţie şi căsuţe de vacanţă cu baie şi televizor, la 100 de lei pe noapte pentru două persoane. În casele localnicilor puteţi înnopta cu 60 de lei de persoană şi veţi fi ospătaţi cu mâncare tradiţională: plăcinte poale în brâu, caş afumat, păstrăv în cetină de brad.

La marginea satului se poate sta şi la cort: la doar 400 de metri de Mănăstirea Lepşa s-a format deja un camping, pe marginea râului. "Am venit aici cu rulota şi cu cortul pentru că nu se ia taxă şi e foarte frumos. Suntem din Galaţi şi am fost şi în zona Brăilei, unde îmi cereau 30 de lei pe noapte taxă pentru rulotă şi 20 de lei pentru maşină. Ca la cazare. Aici nu te deranjează nimeni", explică Nicolae Pamfil, turist.

Hotarul dintre Vrancea, Muntenia şi Ardeal

Puteţi cumpăra peşte de la păstrăvărie

Din centrul Lepşei mergeţi în dreapta şi urmaţi şoseaua care urcă spre Mănăstirea de maici Lepşa cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult, construit de vrânceni în 1789.

În 1929, edificiul a ars din temelii, însă a fost reconstruit în 1931, când regele Carol al II-lea a donat primul candelabru. Mănăstirea a fost înzestrată şi cu o icoană pictată la Ierusalim, cu chipul Mântuitorului şi al Maicii Domnului şi mai multe scene biblice din istoria Vechiului şi a Noului Testament.

La finalul călătoriei, ghidul Ionel Saragea ne arată hotarul dintre Ţara Vrancei, Muntenia şi Ardealul. Legenda spune că aici, în locul în care se întâlneau pe vremuri turmele de oi, a fost culeasă balada "Mioriţa".

Minunea de la Andreiaşu:focul care nu se stinge

ACCES. De la Bucureşti, la Lepşa se poate ajunge pe drumul European 85 până la Focşani (190 km). La al treilea sens giratoriu pe E 85, următorul traseu este la stânga, pe DN 2D. La stadionul de la marginea oraşului faceţi la dreapta spre pasarela Mărăşeşti. DN 2D duce până în Lepşa (75 km) prin comunele Boloteşti, Vidra, Bârseşti şi Tulnici. Drumul e în lucru, şi, în mare parte, recent asfaltat. Există şi mici porţiuni cu hârtoape care nu au fost reabilitate.

ATRACŢII ÎN ZONĂ. Parcul Natural Putna Vrancei, Rezervaţia Naturală „Focul viu" de la Andreiaşu de Jos,  unde puteţi admira un fenomen incredibil - focul care arde continuu (foto), podgoriile Panciu, Odobeşti, Coteşti şi Jariştea, staţiunea Soveja (15 kilometri), cu Schitul Lepşa, Cascada Putnei, Cheile Tişiţei, biserica de la Străoane (ctitorie de la 1478), mănăstirile Soveja, Recea şi Vizantea, Casa Tudorei Vrâncioaia de la Bârseşti, Muzeul etnografic din Paltin.

ACTIVITĂŢI. Drumeţii, vânătoare (la aproape toate speciile de păsări şi animale), pescuit de păstrăv pe râurile repezi de munte, escaladă, meşteşug tradiţional (făuritorii de instrumente muzicale de la Spulber şi Năruja, creatorii de măşti de la Vintileasca şi Nereju, ţesătorii din Câmpuri şi Răcoasa).

INFORMAŢII. Găsiţi detalii despre zona Lepşei pe site-ul http://www.cazarelepsa.ro/atractii.php. Informaţii despre cele 20 de parcuri naturale din judeţ sunt disponibile pe http://www.addfoculviu.ro/rezervatii-naturale.php.