VIDEO Cât de „verde“ este românul?

0
0

Ecologist mai mult din vorbe decât din fapte, românul începe să înţeleagă ce înseamnă să protejeze mediul, şi, mai ales, de ce trebuie să o facă. În luna septembrie, organizaţiile de mediu ne provoacă să demonstrăm cât ne pasă de viitorul ţării în care trăim. 

Inspirată de un grup de ecologişti estonieni care a reuşit să mobilizeze 4% din populaţia ţării să adune gunoaie într-o singură zi, în 2008, Liana Buzea, preşedintele asociaţiei EcoAssist, a luat iniţiativă. Deşi nu a fost singura care s-a gândit să facă o versiune locală a proiectului estonian de ecologizare „Let's do it!", a fost cea care a strâns o echipă şi a obţinut sprijin de la autorităţi, organizaţii non-guvernamentale, companii şi de la vedete pentru „curăţenia naţională" programată pe 25 septembrie 2010.

La finalul lui august 2007, când Toomas Trapido, în prezent membru al Parlamentului Estoniei, i-a prezentat un plan pentru a curăţa toată ţara de gunoaiele aruncate în natură în 5-7 ani, antreprenorul Rainer Nölvak a ridicat miza: „Stop. Asta vom face, dar o vom face într-o singură zi". Era prima dată când se organiza un eveniment de o asemenea amploare şi, la început, niciunul dintre cei implicaţi nu ştia cum va fi posibil. Dar erau convinşi că se poate face.

Nebunie transformată în provocare

Aceeaşi convingere îi motivează şi pe cei din grupul care organizează „Let's do it, Romania! Curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi!" Chiar dacă anul trecut, când s-au apucat de treabă îndrumaţi de manualul realizat de estonieni, părea o nebunie. „Prima reacţie a fost: nu pot să fac aşa ceva în România. Era o organizare care părea imposibilă. Apoi, am luat-o ca pe o provocare", spune Liana Buzea. Din septembrie 2009, când s-a anunţat proiectul în România, s-au adunat peste 2.000 de oameni în echipa de organizare din toată ţara, iar pe site-ul proiectului (www.letsdoitromania.ro) s-au înscris până în prezent 5.500 de voluntari care vor să ia parte la acţiunea de curăţenie.

În paralel, peste 2.200 de voluntari au ajutat la realizarea hărţii cu mormanele de gunoaie din arealele naturale ale ţării (zone din afara localităţilor). Până acum s-au identificat 4.400 de mormane, adică 230.000 de metri cubi de deşeuri, cele mai multe în judeţul Ilfov.

200.000 de români

Estonienii au fost ajutaţi din toate părţile, cu voluntari, echipamente sau mijloace de transport, de ajunseseră să fie comparaţi cu mafia, pentru că nimeni nu putea să-i refuze. Deşi au avut cea mai mare campanie de promovare organizată vreodată în Estonia şi n-au plătit nimic pentru ea, cu doar 10 zile înainte de acţiunea de curăţenie, pe site-ul proiectului se înregistraseră doar 10.000 de voluntari.

Echipa de organizare făcuse deja tot ce ţinea de ea. Restul trebuia să vină de la oameni. Pe 3 mai 2008, peste 50.000 de persoane au venit să strângă gunoaie, adică 4% din populaţia ţării cu 1,3 milioane de locuitori. Potrivit organizatorilor, guvernului i-ar fi luat 3 ani şi 22,5 milioane de euro să facă ce au reuşit ei în 5 ore, cu un buget de 500.000 de euro.

Organizatorii proiectului în România aşteaptă minimum 200.000 de oameni la curăţenie. Până acum, dintre cei care au preluat proiectul (Letonia, Lituania, Portugalia şi Slovenia), slovenii au reuşit să mobilizeze cei mai mulţi voluntari, 270.000 de oameni, adică 12% din populaţia ţării. România este cea mai mare ţară înscrisă în proiect, cu o populaţie de 10 ori mai numeroasă decât a Sloveniei.

Echipa de coordonare va organiza centre de informare în fiecare judeţ al ţării şi va afişa toate informaţiile pe
site, astfel încât oricine doreşte să participe să poată afla imediat unde să se prezinte pentru a fi inclus într-un grup de voluntari. Organizatorii spun că vor încerca să asigure echipament pentru toată lumea, dar recomandă voluntarilor să vină pregătiţi de acasă cu o rolă de saci de gunoi şi o pereche de mănuşi.

Ecologie primitivă

„Este un proiect de bun-simţ, nici măcar nu l-aş numi de ecologie. Poate o ecologie primitivă: ne strângem din urmă, ceva ce trebuia să facem demult", explică iniţiatoarea. Deşi a avut momente de ezitare, Liana Buzea spune că acum nu mai are dubii că proiectul va reuşi. „Întrebarea este cum?" Va fi o provocare şi pentru organizatori, dar mai ales un test pentru a afla cât de ecologişti sunt românii.

Defrişarea şi poluarea, considerate principalele probleme de mediu ale României

Defrişarea pădurilor, poluarea aerului şi a apei, dar şi munţii de gunoaie sunt principalele probleme de mediu resimţite de români, se arată într-un studiu realizat de compania Synovate pentru WWF (World Wide Fund for Nature) România. Totuşi, doar 1% dintre cei chestionaţi pentru sondaj în 2009 au declarat că au donat sume de bani pentru protecţia mediului, cei mai mulţi preferând proiectele ce implică orfelinatele şi protecţia copiilor (38%), ajutorarea celor afectaţi de catastrofele naturale (31%) sau persoanele cu handicap (11%). Protecţia pădurilor ar fi principala cauză de mediu pentru care românii ar face donaţii (54%), urmată de managementul deşeurilor (42%) şi protecţia Dunării (34%).

Proiectele de mediu au impact pe termen lung

Dacă proiectul „Let's do it, Romania!" urmăreşte în principal efecte pe termen scurt, Raluca Fişer, preşedinta organizaţiei Green Revolution, are o provocare pe termen mediu şi lung pentru români. Organizaţia pe care o conduce a iniţiat Legea privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, ce a intrat în vigoare în august şi pentru care pregăteşte acum campania de implementare. „Este în primul rând o lege care-i învaţă pe 1,4 milioane de bugetari să colecteze selectiv la serviciu", explică Fişer. „Automat, unii dintre ei vor duce şi acasă acest obicei".

Fişer lucrează la ghidul de comunicare prin care va explica, atât celor din conducerea instituţiilor statului cât şi angajaţilor acestora, cum să colecteze selectiv şi, mai ales, de ce să facă asta. Legea prevede trei categorii de deşeuri ce trebuie strânse separat: de hârtie şi carton, de metal şi plastic şi de sticlă. Cei care nu vor respecta prevederile legislative riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

Nu se ştie deocamdată câte instituţii vor fi obligate să pună în aplicare prevederile legii, dar toate trebuie să organizeze colectarea selectivă şi să încheie, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, un contract de predare a deşeurilor cu o companie autorizată să le recicleze.

Lipsa educaţiei

Dar misiunea organizaţiei de a-i face pe bugetari să aplice prevederile acestei legi este cu atât mai grea cu cât românii, în majoritate, nu sunt educaţi să protejeze mediul şi nu le-a intrat în reflex că trebuie să separe gunoiul menajer de carton, plastic şi sticlă, să stingă lumina când ies dintr-o încăpere sau să nu arunce ambalaje pe stradă.

Iar când vine vorba să dea bani pentru proiecte ecologice, şansele sunt minime. Fişer spune că nu a făcut acţiuni de strângere de fonduri de la populaţie, a preferat să colaboreze cu firme. „Proiectele noastre sunt atât de mari încât dacă aş sta să le finanţez din convingerea, ca să nu zic din mila fiecărei persoane fizice, ar mai dura până în 2020", spune preşedinta Green Revolution. Românii sunt mai deschişi să doneze bani pentru a ajuta copiii, oamenii bolnavi sau pe cei afectaţi de calamităţi, consideră Fişer.

„Partea de mediu este mai greu de comunicat. N-au învăţat despre asta, nu înţeleg care sunt efectele protecţiei mediului pe termen lung", adaugă ea. Iar românul a demonstrat în cei 20 de ani de la Revoluţie că are o gândire pe termen scurt, că preferă deciziile cu impact rapid.

„La mediu nu-i aşa. Nu de mâine o să înceapă toată lumea să colecteze selectiv sau să meargă cu bicicletele", explică Fişer. Iar provocarea pentru organizaţiile de protecţia mediului din ţară este să găsească un mod în care să-şi ambaleze mesajul ecologist astfel încât să fie interesant pentru cât mai mulţi români şi, mai ales, să răspundă unor nevoi. „Dacă stai cu fiecare de vorbă, îi pasă şi înţelege. Problema e că nu poţi face asta, trebuie să găseşti alte soluţii".

Colectarea selectivă, încă o necunoscută pentru mulţi români

Organizaţiile specializate fac periodic campanii de colectare pentru DEEE-uri 

image

Mai mult de jumătate dintre români nu sortează deşeurile în funcţie de materialul din care sunt făcute, pentru că nu au unde (69%), n-au timp (9,7%) sau pur şi simplu din comoditate şi neglijenţă (5,7%), reiese
dintr-un studiu realizat anul trecut de ECOTIC şi Daedalus Millward Brown. Dintre cei care colectează selectiv (49,4%), cei mai mulţi aruncă separat plasticul (86,2%), hârtia (73,5%), sticlele (47%), produsele metalice (21,5%) şi echipamentele electrice şi electronice (14,6%).

Pericolul din electrocasnicele uzate

Deşeurile provenite din frigiderele, televizoarele şi maşinile de spălat uzate pot avea în componenţă substanţe periculoase care, atunci când ajung în natură pot avea efecte nocive, pe termen lung, asupra hranei noastre, a apei şi a aerului. Ponderea românilor care au în gospodărie aparate nefuncţionale a scăzut din 2008 în 2009, de la 65,8% la 61,4%, iar majoritatea celor incluşi în sondaj au spus că ar renunţa la mai multe dacă ar exista programe prin care să le înlocuiască pe bani mai puţini. Mai mult de o treime preferă însă să dea cadou produsele electronice uzate, iar peste 30%, să le păstreze în gospodărie.

Tinerii, cei mai ecologişti

Preşedintele ECOTIC, Valentin Negoiţă, spune că românii sunt din ce în ce mai receptivi la proiectele organizaţiei care gestionează deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Cei mai activi s-au dovedit tinerii.

ECOTIC a colectat anul trecut 10.505 tone de DEEE-uri (30% din totalul de astfel de deşeuri colectate în toată ţara), în creştere cu 15% faţă de 2008. Asociaţia Română pentru Reciclare - RoRec a colectat alte 18.000 de tone în 2009 (62% din total). Totuşi, România s-a situat sub ţinta anuală impusă de legislaţia europeană, adică 4 kilograme DEEE pe cap de locuitor. „Volumul de DEEE-uri colectate creşte de la an la an, însă piaţa mai are mult până va ajunge la maturitate", explică Valentin Negoiţă.

Suntem încă „la şcoală"

Românul este mai degrabă un „ecologist de conjunctură", care devine „verde" atunci când îl sperie semnalele de alarmă trase de organizaţiile pentru protecţia mediului. „Este un lucru bun, trecem încă printr-o perioadă de educare a populaţiei, esenţială în formarea unui comportament eco în rândul românilor", explică Valentin Negoiţă. Anamaria Bogdan, manager de comunicare la MaiMultVerde, spune însă că românul nici nu este încurajat să fie ecologist.

„Dacă vrei să faci colectare selectivă, n-ai tomberoane lângă casă, trebuie să mergi de la 100 la 500 de metri în cazurile fericite", explică ea. „Dacă vrei să consumi mai puţină energie, un bec economic costă de 10 ori mai mult decât unul normal." Numărul voluntarilor care se implică în proiectele eco creşte însă de la an la an, la fel şi cel al românilor care colectează DEEE-uri sau care merg
cu bicicleta.

Cum şi-au curăţat estonienii ţara

Circuitul pet-ului în natură

Ciclul de viaţă al plasticului

Stil de viață


Ultimele știri
Cele mai citite