Semnal de alarmă: A scăzut vârsta la care copiii au depresii. Un psiholog spune cum ne putem da seama când copiii au probleme
0În ultimul timp, a scăzut vârsta de la care copiii încep să aibă probleme cu anxietățile. Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România.
Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii, anxietatea, depresia și tulburările emoționale, principalele probleme de sănătate mintală ale copiilor. Consecința extremă sunt tentativele de suicid la copii. Copiii cer autorităților programe pentru sănătatea mintală, sistem de raportare anonimă a cazurilor de abuz și bullying și educație sexuală în școli.
Anxietatea, depresia și dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, în cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de vârsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215, urmați de adolescenți (140) - care au avut nevoie de terapie. În celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu vârste mici, preșcolari care au avut nevoie de sprijin psihologic.
Dintre cele 678 de cazuri ajunse în terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 și de tulburare emoțională – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legată de dificultăți parentale (cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului și una la un copil de vârsta gimnaziului.
Psihologul Elena Sachelarie a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre cauzele pentru care a scăzut vârsta la care copiii au probleme pe partea psihică, explicând și cum își pot da seama părinții când copiii au probleme, care sunt simptomele și ce tratament trebuie urmat.
”Tulburările anxioase la copii nu se manifetă ca la adult”
Absolventă a Facultății de Psihologie de la Universitatea din Pitești în 2010, Elena Sachelarie este psiholog clinician din 2012. Elena Sachelarie are și un master la Universitatea din București în Psihologie Aplicată în Domeniul Securității Naționale.
”Aproape toate studiile din ultimii ani ne arată că incidența cazurilor de anxietăți și depresii la copii a crescut, ca și incidența tulburărilor și simptomelor anxioase. Vârsta este mai scăzută ca în trecut. Sunt și mai mulți copii. Un motiv principal pentru care a scăzut această vârstă este legată de pandemie, ce a tulburat traseul normal al dezvoltării copiilor. Copiii nu au mai mers la școală, nu au mai socializat. Incidența cazurilor la vârste mici a crescut și pentru că aceste cazuri sunt identificate mult mai repede”, a precizat psihologul Elena Sachelarie pentru „Adevărul”.
Trebuie să facem o distincție între primele simptome ce apar atunci când ceva e în neregulă și o tulburare anxioasă ce este diagnosticabilă pur și simplu. Pentru că de obicei debutează destul de insidios. ”Și la copii de multe ori este trecută cu vederea, aici e marea problemă. Pentru că tulburările anxioase la copii nu se manifestă chiar standard ca la adult. Simptomele la copii se manifestă cu dureri de burtică, dureri de cap, copilul acuză constant că nu se simte bine, că îi vine să vomite, de exemplu. Aceste tulburări se manifestă inclusiv cu iritabilitate, cu tendință de retragere socială, în special la adolescenți, cu dureri musculare, cu schimbare în apetit, ce crește sau scade și cu schimbare în rutina somnului. Mulți copii se trezesc noaptea cu coșmaruri. Adolescenții nu se simt odihniți dimineața când se trezesc”, explică Elena Sachelarie.
Cât de mult influențează presiunea de la școală anxietățile
Anxietatea poate fi dezvoltată de un stimul de la școală, stimul ce este disproporțional cu realitatea. Rațional vorbind, copilul nu se află într-un pericol.
”Numai că așa percepe el, ca pe o situație amenințătoare. Problema este că în momentul în care trecem cu vederea aceste simptome și nu mergem la un specialist cu copilul, se pot transforma într-o tulburare anxioasă veritabilă, tulburare ce mai târziu îi va crește acestui copil probabilitatea de a suferi de o tulburare mentală și crește și riscul pe care copilul îl are pentru suicid mai târziu”, mai spune psihologul Elena Sachelarie.
Provocările cu care copiii și adolescenții se confruntă în ziua de astăzi sunt cu mult diferite față de provocările cu care ne-am confruntat noi, generațiile mai vechi.
”Și aici putem include toată presiunea socială ce există la școală din multe puncte de vedere, inclusiv în ceea ce privește modul în care arăți fizic, al modului în care te îmbraci, presiunea vizavi de rezultatele de la școală, bullyingul din școli. Și atunci copiii au nevoie să vorbească cu cineva din afara cadrului familial, cu un specialist care să le crească cumva reziliența pentru a face față presiunii într-un mod eficient”, precizează Elena Sachelarie.
În România încă există stigmatul vizavi de mersul la psiholog sau la psihiatru dacă este nevoie. ”Însă eu sunt optimistă și cred că ușor, ușor ieșim din această prejudecată, pentru că până la urmă este vorba de sănătatea noastră mintală. Așa cum aveam grijă de corpul nostru, tot așa trebuie să avem grijă și de sănătatea mentală. E adevărat că adresabilitatea față de serviciile mintale în România este foarte scăzută, tocmai din cauza acestui stigmat și pentru că așteptăm să se rezolve lucrurile de la sine. Iar lucrurile nu se rezolvă, se agravează”, mai spune psihologul Elena Sachelarie.
Se încarcă comentariile...
