Grăsuţ sau de-a dreptul obez? Cum ne scurtează viaţa excesul de hrană
0
Mâncăm mult şi prost. Alimente trecute prin nenumărate cicluri de producţie, pline de zahăr şi grăsimi, toxice pentru organism.În timp, acest comportament alimentar ne face candidaţi ideali la obezitate şi creşte riscul de boli cardiovasculare, mai ales că hrana nesănătoasă se adaugă lipsei de exerciţii fizice. Cu toate acestea, nu este totul pierdut, dau asigurări medicii.
Poate părea greu de crezut pentru unii, însă excesul de hrană omoară mai mulţi oameni decât foamea, afirmă medicii nutriţionişti şi nu doar ei. La nivel mondial, obezitatea a căpătat proporţiile unei epidemii care face ravagii prin consecinţele pe care le are, fiind prima treaptă către toate bolile cronice netransmisibile.
Ion R., de 55 de ani, din Bucureşti, are 150 de kilograme şi înălţimea de 1,80 m. Recent, a ajuns la spital în urma unei boli infecţioase, despre care medicii au crezut iniţial că este una de circulaţie. În urma investigaţiilor amănunţite, unul dintre diagnosticele pe care bărbatul le-a primit a fost acela de obezitate. „M-au văzut mai corpolent şi au început să-mi facă toate analizele. Electrocardiograme, ecocardiografii, ecografii la ficat şi la toate organele interne. Au inspectat venele şi arterele pentru că s-au temut că am depuneri, că poate sunt diabetic şi am probleme de circulaţie“, mărturiseşte bărbatul.
Din fericire pentru el, nu are nici diabet, nici depuneri de colesterol pe artere, ci doar un ficat gras şi o pată pe plămâni de la deceniile în care a fumat şi câte două pachete de ţigări pe zi. Bărbatul este însă într-o categorie de risc foarte mare şi perpetuarea acestei situaţii îl va aduce cât de curând din nou la spital cu probleme grave cauzate de obezitate, l-au avertizat medicii.
Ce este obezitatea abdominală
„Obezitatea este o boală severă, rezultată din acumularea de grăsimi. Evoluţia ei este îndelungată şi, în lipsa tratamentului corespunzător, este însoţită de multe riscuri care scurtează viaţa: este vorba despre apariţia diabetului, a bolilor cardiovasculare, a unor forme de cancer, a varicelor, pentru a vă da doar câteva exemple“, explică medicul nutriţionist Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Obezitatea este, în fapt, o acumulare de grăsime cauzată de un dezechilibru energetic, adică un aport caloric mai mare decât consumă corpul. Rezultă un plus de energie care se depozitează sub formă de ţesut gras. Există diferite grade ale obezităţii pentru persoanele adulte, în funcţie de valoarea indicelui de masă corporală – IMC – un indicator statistic acceptat la nivel internaţional de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. „Acesta reprezintă raportul dintre greutatea– exprimată în kilograme – şi înălţime la pătrat – exprimată în metri, iar valoarea obţinută arată dacă persoana respectivă are o greutate sănătoasă pentru înălţimea sa“, explică dr. Anca Arămescu, medic nutriţionist cu specialitatea diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice la Institutul Naţional de Diabet şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu“ din Bucureşti.
De exemplu, calcularea indicelui de masă corporală (IMC) la o persoană cu o greutate de 63 de kilograme şi înălţimea de 1,62 de metri se face astfel: 63/(1,62)2 = 63/(1,62 x 1.62) = 63/2,62 = 24 kg/m2.
Astfel, pentru o valoare a IMC cuprinsă între 18,5 şi 24,9 kg/m pătrat putem vorbi despre o greutate normală. Persoanele supraponderale au un IMC cuprins între 25 şi 29,9 kg/m pătrat, iar peste 30 kg/m pătrat, vorbim despre obezitate de gradul I. Între 35 şi 39,9 kg/m pătrat obezitatea e de gradul al II-lea şi peste 40 kg/m pătrat, obezitatea e de gradul al III-lea sau morbidă.
„Eu consider diferitele valori ale IMC ca fiind doar orientative, întrucât acest indicator nu ţine seama de procentul de grăsime din corp, de distribuţia acesteia şi de corelaţia cu procentajul masei slabe“, mai spune dr. Anca Arămescu. „Spre exemplu, o persoană minionă cu masa musculară dezvoltată, aşadar şi o greutate mai mare, va avea şi un IMC care depăşeşte limita de 24,9 kg/m pătrat, corespunzător statusului de normoponderal, neînsemnând că persoana în cauză are vreun risc metabolic sau cardiovascular“, mai spune medicul nutriţionist.
Aceasta precizează faptul că riscurile legate de obezitate nu depind numai de proporţia de grăsime – care în mod normal ar trebui să fie de 20-30%, la femei şi 10-20 % la bărbaţi – ci şi de repartiţia sa, mai ales abdominală şi în jurul organelor interne. Pentru a aprecia obezitatea abdominală, se folosesc indici de evaluare a statusului nutriţional reprezentaţi de raportul talie/şold sau, pur şi simplu, de măsurarea circumferinţei taliei. În cazul unui raport talie/şold peste 0,88 la femei şi peste 1 la bărbaţi sau o circumferinţă a taliei de peste 80 de centrimetri la femei şi, respectiv, 94 de centimetri la bărbaţi, se poate vorbi despre obezitate abdominală.
Obezilor li se opreşte respiraţia în somn
Creşterea excesivă în greutate duce la asocierea unor factori de risc metabolici şi cardiovasculari, riscuri care cresc semnificativ în cazul obezităţii abdominale. Obezitatea produce o creştere a nivelului colesterolului, trigliceridelor, colesterolului „rău“ – LDL, diminuează nivelul colesterolului „bun“ – HDL, creşte tensiunea arterială. Toate aceste modificări predispun la un rsic mai mare de infarct miocardic, de accident vascular cerebral, de diabet zaharat de tip II şi chiar de moarte subită, enumeră dr. Arămescu.
De asemenea, la persoanele obeze creşte riscul de apariţie a diverselor tipuri de cancer, precum cel de sân, de ovare, de prostată, de ficat, de esofag. Ca să nu mai vorbim de complicaţiile hepatice, renale şi osteoarticulare care pot să apară. „Totodată, obezitatea este principalul predictor al sindromului de apnee în somn, tulburare caracterizată prin episoade recurente de pauze în respiraţie sau de respiraţii superficiale, neregulate şi care se pot asocia cu tulburări cognitive, dureri de cap, afecţiuni cardiovasculare.
Dieta personalizată câştigă războiul kilogramelor
Odată obezitatea instalată, drumul înapoi către o greutate normală este lung şi anevoios, cu atât mai lung, cu cât numărul kilogramelor este mai mare. În acest război contra kilogramelor, pacientul nu este singur, ci alături de medicul său nutriţionist. Altminteri, multe dintre diete fie eşuează, fie fac rău. „O dietă echilibrată nu ţine seama doar de ce îşi doreşte pacientul să mănânce, ci şi de asocierea corectă a principiilor nutritive, o restricţie caloric adecvată fiecărei persoane în parte şi, acolo unde e cazul, de posibile patologii asociate. De aceea, consider importantă personalizarea dietelor nu doar din motive care ţin de complianţa pacientului, ci şi din temeiuri medicale, unele cure de slăbire putând face mai mult rău decât bine“, mai spune dr. Arămescu.
O dietă rapidă, prea restrictivă caloric, cu siguranţă accelerează procesul de slăbire, însă într-un mod departe de a fi sănătos, ceea ce determină, în acelaşi timp, şi pierderea progresivă a masei musculare, şi încetinirea metabolismului, şi carenţe de vitamine şi minerale şi chiar dezechilibre hormonale. „Un alt efect al dietelor foarte restrictive este efectul de yo-yo, caracterizat prin redobândirea greutăţii anterioare curei de slăbire. Acest efect este explicat de faptul că pierderea masei musculare prin înfometare atrage după sine şi un metabolism mai leneş, care nu doar că nu arde suficiente calorii pentru a slăbi, dar devine atât de leneş, încât determină recâştigarea kilogramelor pierdute“.
Dacă primul pas pentru a da jos din kilograme este diminuarea aportului caloric şi menţinerea lui pe o perioadă de câteva zile, săptămâni sau luni, al doilea pas este mişcarea. „Recomandat este să ardem 200 de kilocalorii pe zi cel puţin prin mişcare, indiferent de forma de activitate fizică pe care o alegem: mersul pe jos, înotul, alergarea“.
Exemple de farfurii sănătoase
„Numărul de calorii la care ar trebui să se limiteze o persoană obeză variază de la o persoană la alta, în funcţie de metabolismul bazal. Necesarul energetic la majoritatea oamenilor se află în intervalul dintre 1.500 şi 3.000 de kcal, destul de larg“, explică dr. Anca Arămescu. Nutriţionistul a dat câteva exemple cu ce ar trebui să conţină cele trei farfurii sănătoase aferente unei zile, cu menţiunea că acestea trebuie ajustate caloric.
Mic-dejun: o omletă dintr-un singur ou de găină, gătit în tigaie antiaderentă, fără ulei, cu 50 de grame de telemea de vacă degresată; 50 de grame de şuncă de pui sau curcan; 150 de grame de legume – roşii, castraveţi, ardei, la alegere; 25 de grame de pâine integrală (o felie toast) şi, opţional, un măr de 100 de grame.
Prânz: 100 de grame de cartofi la cuptor cu 2 linguri de smântână cu 12% grăsime şi mărar proaspăt; 180 de grame de pulpă de pui sau curcan fără piele, în folie de copt; 300 de grame de salată din: salată creaţă, roşii, castraveţi, ardei, ridichi, o linguriţă de ulei de măsline şi 10 mililitri de zeamă de lămâie, condimente.
Cină: 75 de grame de ficăţei, fripţi în tigaie antiaderentă, cu fâşii de ardei gras roşu şi ceapă tăiată julien, condimente. Împreună tebuie să nu depăşească 330 de grame.
Ciocolata – permisă, dar cu moderaţie
Asocierea corectă a alimentelor pentru fiecare din cele trei mese principale este esenţială. În plus, este necesar un aport optim de principii nutritive: glucide – 50%-55%, proteine – 15%-20% şi lipide – sub 30%. E bine să predomine carbohidraţii complecşi „sănătoşi“, cu indice glicemic scăzut, precum: cereale integrale, legume şi fructe ce asigură un nivel constant de energie. Carbohidraţii simpli – ciocolata, produsele de patiserie, sucurile de fructe – ar trebui consumate cu moderaţie, fără a depăşi 10% din totalul de 50%-55% al glucidelor.
Mitul diureticelor pentru slăbit, demontat
Apa are un rol important în desfăşurarea proceselor metabolice, reprezentând mediul în care au loc toate reacţiile chimice şi biologice din organism. „Apa asigură organismului transportul de nutrienţi, produşi de secreţie, eliminarea «deşeurilor» metabolice; este implicată în termogeneză – producerea de căldură, are rol lubrifiant pentru structurile ce asigură mobilitatea corpului, este un determinant al formei corporale, susţine metabolismul, intră în compoziţia tuturor organelor. Aşadar, putem spune că asigură desfăşurarea proceselor necesare supravieţuirii“, detaliază dr. Arămescu.
Proporţia de apă din organism variază între 50% şi 70% şi este în relaţie directă cu masa celulelor adipoase (care au un conţinut hidric scăzut), cu vârsta şi cu sexul. „Proporţia de apă a unui adult obez este de 40%-45%, comparativ cu 70%-75%, cât are un adult normoponderal. Am putea spune că acest fapt demontează mitul conform căruia persoanele supraponderale reţin apa şi ar fi necesară administrarea unui diuretic pentru eliminarea surplusului“.
De câtă apă avem nevoie
Dr. Arămescu spune că, dimpotrivă, diureticele sunt medicamente ce dezechilibrează balanţa electrolitică a organismului, cu o incidenţă crescută a efectelor adverse, cum sunt cefaleea, oboseala, crampele sau spasmele musculare, ritmul cardiac neregulat. Aceste medicamente trebuie administrate doar la recomandarea medicului pentru tratamentul hipertensiunii arteriale sau al altor afecţiuni ce evoluează cu edeme.
Necesarul zilnic de apă este estimat la 35-40 ml/kg corp/zi, aproximativ 2-3 litri pe zi pentru un adult, şi la 50-60 ml/kg corp/zi pentru un copil.
Cea mai importantă etapă a tratamentului
Nu atât pierderea kilogramelor este un lucru greu în tratarea obezităţii, cât mai ales menţinerea noii greutăţi, lucrul de departe cel mai important pentru o persoană obeză. „Dacă atunci când începem o dietă, ştim că ea se va întinde pe o perioadă limitată de timp, nu acelaşi lucru putem spune despre menţinere, care durează toată viaţa. Menţinerea are nevoie de însuşirea unor principii alimentare sănătoase“, explică dr. Arămescu.
În primul rând, mai spune aceasta, ar trebui precizat că, pentru a menţine greutatea, trebuie să existe un echilibru constant între ceea ce mâncăm şi numărul de calorii consumate. Dezechilibrarea balanţei, în sensul unui aport mai mare, pe termen scurt, nu determină modificări, însă, pe o perioadă mai lungă, fireşte că va duce la îngrăşare.
Se încarcă comentariile...
