Dieta pacienţilor cu boli de inimă. Ce ar trebui să mănânce vara
0Bolile cardiovasculare ocupă primul loc în topul deceselor înregistrate la nivel mondial. Recunoaşterea timpurie a simptomelor, consultaţiile periodice la medicul specialist cardiolog, cât şi tratarea imediată a afecţiunilor cardiovasculare sunt cei mai importanţi paşi pe care pacienţii cardiaci trebuie să îi urmeze şi să îi respecte.
„În perioada verii şi nu numai, cuvântul care ar trebui să caracterizeze dieta pacientului cardiac ar trebui să fie moderaţia. Pacientul cardiac are voie să mănânce câte puţin din toate, dar mai mult din <<cele bune>>. Astfel, fără restricţii, însă cu o atenţie sporită asupra cantităţii şi calităţii anumitor alimente, îşi poate îmbunătăţi considerabil starea de sănătate“, explică dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog la Centrele ARES.
Dieta mediteraneană
Regimul pacienţilor cardiaci ar trebui să conţină un aport crescut de salate, fructe, legume, carne slabă, peşte. Acestea ajută la scăderea nivelului colesterolului “rău” din circulaţie, reduc greutatea corporală şi ajută la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale.
Vinul roşu cu moderaţie
Depinzând de afecţiunea cardiacă a pacientului, acesta poate consuma un pahar de vin roşu, la o singură masă, pe zi.
Hipertensivii şi consumul de sare
Consumul ridicat de sare creşte tensiunea arterială, astfel încât, pentru pacienţii cu hipertensiune arterială, un regim alimentar hiposodat ( mai puţin de 5 g/zi sare) devine obligatoriu. În urma adoptării regimului hiposodat, se obţine un control mai bun al valorilor tensiunii arteriale, fără a fi nevoie de prescrierea suplimentară a medicamentelor. De asemenea, la pacienţii diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă (fie că au sau nu tensiune arterială), consumul de sare trebuie redus complet.
Hidratarea
Consumul a cel puţin 2 litri de lichide/zi, în special în perioada verii şi a caniculei, este obligatoriu. Căldura excesivă deshidratează corpul uman şi provoacă vasodilataţie, efecte ce se suprapun în mod negativ cu administrarea anumitor medicamente folosite în tratarea bolilor cardiovasculare.
Sportul şi pacienţii cu afectare ischemică
Pacienţii care suferă de angină pectorală, mai exact înfundarea arterelor coronare secundare aterosclerozei, sau la membrele inferioare, de tipul arteriopatie (durerile musculare resimţite la o anumită distanţă de mers, provocate de ateroscleroza de la nivelul membrelor inferioare), trebuie să facă minimum 30-45 minute de sport/ zi.
Mersul pe jos, în ritm alert, ajută la scăderea în greutate, prin arderea caloriilor, la scăderea nivelului colesterolului, la o mai bună metabolizare a grăsimilor şi la stimularea unor factori biochimici cu rol de protecţie pentru acest tip de boală. În urma studiilor realizate, s-a demonstrat că scade recurenţa infarctului şi a reapariţiei bolilor cardiace ischemice.
„Este de preferat ca pacienţii cardiaci să facă un efort moderat, însă de durată mai lungă şi zilnic, în comparaţie cu un efort intens, dar de durată mai scurtă. De asemenea, se preferă sporturile în care sunt antrenaţi muşchii întregului organism, precum: înotul, alergarea uşoară, mersul rapid, între 40-60 de minute zilnic, cel puţin cinci zile din şapte. Sportul intens sau anumite tipuri de sport bazate pe forţă se recomandă a fi evitate, deoarece acestea conduc la creşterea tensiunii arteriale.“, adaugă dr. Iulian Călin.
Controale regulate şi prevenţie
Pacienţii cardiaci trebuie investigaţi periodic, atât clinic (prin vizita la medicul curant), cât şi prin analize de laborator, cu scopul de a li se urmări, în special, nivelul colesterolului şi al glicemiei.
Potrivit dr. Călin, măsurile de prevenţie a bolilor cradiace sunt deosebit de importante şi se împart în două categorii: prevenţia primară care înseamnă conduita pe care trebuie să o adopte un pacient, în special după vârsta de 35 de ani, pentru a minimiza riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. În fapt, este vorba despre stilul de viaţă, alimentaţia, consultaţiile regulate la medicul de familie, alături de analizele medicale fac parte din prevenţia primară.
În al doilea rând, este vorba despre prevenţia secundară. Aceasta se referă la tratamentul medical, cât şi la abordarea unui stil de viaţă sănătos necesare după diagnosticarea pacientului cu o afecţiune cardiacă, astfel încât să se împiedice progresia şi să se diminueze consecinţele bolii. De aceea, alimentaţia sănătoasă, însoţită de activităţi fizice regulate, reprezintă pietrele de temelie ale tratamentului pacientului diagnosticat cu afecţiuni cardiace.