5 obiceiuri ar putea fi secretul unei vieți sănătoase și îndelungate, dezvăluie un cunoscut neurochirurg

Speranța medie de viață în SUA a scăzut la 76,4 ani, conform datelor din decembrie de la Centers for Disease Control and Prevention (CDC), dar mulți profesioniști din domeniul medical cred că oamenii își pot prelungi longevitatea adoptând un anumit stil de viață.

Ține de fiecare dintre noi să adoptăm obiceiuri sănătoase de viață FOTO Shutterstock

Dr. Brett Osborn, un neurochirurg acreditat în West Palm Beach, Florida, este, de asemenea, fondatorul unei instituții de îngrijire medicală preventivă și anti-îmbătrânire, Senolytix.

El lucrează cu pacienții pentru a-i ajuta să obțină o greutate sănătoasă, să adopte obiceiuri mai bune de sănătate și să reducă riscul de boli cronice, precum obezitatea și diabetul.

„Motto-ul meu este, nu ești niciodată prea tânăr sau prea bătrân pentru o sănătate bună”, a spus el.

Într-un interviu acordat Fox News Digital, Osborn a împărtășit cele cinci obiceiuri zilnice de sănătate pe care le recomandă pacienților săi pentru a-i ajuta să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Deși este important să se consulte cu un profesionist din domeniul sănătății, Osborn a subliniat că oamenii ar trebui să își asculte propriul corp și să identifice potențialele riscuri.

Într-o discuție cu Fox News Digital, dr. Brett Osborn a împărtășit cele cinci obiceiuri zilnice pe care le recomandă pacienților săi pentru a-i ajuta să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă. Unele pot fi considerate chiar surprinzătoare.

„În general, supravegherea standard a sănătății pentru americanul mediu este slabă”, a spus Osborn, care deține și o certificare de la Academia Americană de Medicină Anti-îmbătrânire. „Pur și simplu nu suntem suficient de agresivi în verificarea și identificarea factorilor de risc ai bolilor cronice”.

Majoritatea oamenilor nu sunt proactivi în descoperirea riscurilor pentru ei înșiși, a spus el – bazându-se prea mult pe medicii lor sau pe informațiile online despre sănătate.

„Nu credeți că medicul dumneavoastră vă va găsi toți factorii de risc și vă va salva de la un atac de cord sau un accident vascular cerebral – de cele mai multe ori, asta nu se întâmplă”, a avertizat el. „Aceștia sunt ucigași tăcuți care își pot face rău înainte să experimentezi vreun simptom.”

Având în vedere prevalența atât a tensiunii arteriale crescute, cât și a rezistenței la insulină, Osborn recomandă ca toată lumea să se automonitorizeze acasă pentru semnele timpurii ale acestor probleme potențial mortale.

„Oamenii care așteaptă controlul anual pentru a afla ce se întâmplă cu sănătatea lor fac o greșeală teribilă”, a spus el. „Multe pot merge prost într-un an sau doi între vizitele la medic, iar lipsa testelor medicale sau amânarea lor te pot ucide.”

Cel mai bun mod de ați prelungi viața

Cel mai bun mod de ați prelungi viața este reducerea riscului de atac de cord și accident vascular cerebral, potrivit lui Osborn - și primul pas în acest sens este identificarea factorilor de risc.

Dr. Brett Osborn este un neurochirurg certificat în West Palm Beach, Florida, care are 15 ani de experiență în medicina longevității.

„Este aproape imposibil să aveți o sănătate optimă fără să verificați constant cum funcționează corpul pentru a vă face o idee. Testele de laborator vor identifica cu exactitate toți factorii de risc”, a spus Osborn.

„Făcând aceste teste devreme – și luând rezultatele în serios – vă poate salva viața”, adaugă specialistul.

Osborn recomandă implementarea a șase teste de sânge pentru a ajuta la prevenirea bolilor legate de vârstă.

1. Profil lipidic. Acest test oferă o idee aproximativă a raportului dintre colesterolul „bun” și „rău”, a spus el.

2. Profil automat vertical (VAP). Acesta este un test de colesterol, lipide și lipoproteine ​​care măsoară toate componentele unui profil lipidic standard și, de asemenea, aprofundează mai departe, segmentând colesterolul în subtipuri.

Osborn lucrează cu pacienții pentru a-i ajuta să obțină o greutate sănătoasă, să adopte obiceiuri mai bune de sănătate și să-și reducă riscul de boli cronice precum obezitatea și diabetul.

„Aș lua în considerare cu tărie testarea VAP în locul profilului lipidic standard dacă aveți hipertensiune arterială, diabet sau antecedente familiale de boli de inimă sau accident vascular cerebral”, a spus Osborn.

„Poți fi surprins să afli că ceea ce odată a fost considerat „normal” în profilul lipidic standard este acum departe de a fi așa.”

3. Proteina C-Reactivă (CRP). Pacienții cu obezitate și sindrom metabolic au niveluri crescute de CRP, care este un factor de risc pentru boala coronariană, hipertensiune arterială, diabet de tip 2 și dislipidemie aterogenă, a explicat Osborn.

4. Homocisteină. „Creșterile de homocisteină sunt asociate cu o varietate de boli, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, boala Alzheimer și osteoporoză”, a spus Osborn.

Osborn recomandă efectuarea regulată a cinci analize de sânge pentru a ajuta la prevenirea bolilor legate de vârstă.

5. Hemoglobina A1C. Acest test măsoară cât de bine au fost controlate nivelurile de zahăr din sânge pe parcursul săptămânilor sau lunilor.

„Acest test nu minte”, a spus Osborn. „Este o lentilă medie, cu unghi larg, nu un instantaneu, cum ar fi un nivel de glucoză. E necesar ca acest nivel să fie cât mai scăzut posibil”.

6. Vitamina D3. Există dovezi că deficiența de vitamina D3 este asociată cu accidentul vascular cerebral, rezistența la insulină, demența Alzheimer, boala coronariană și cancerul, potrivit lui Osborn.

„Faceți acest test și interveniți dacă este necesar, deoarece nerespectarea acestui aspect vă va predispune la o varietate de boli”, a avertizat el.

Deși suplimentele nu trebuie utilizate ca tratamente primare pentru afecțiuni, a spus Osborn, ele pot fi folosite ca o completare a unei diete echilibrate și a unui regim de exerciții fizice.

Suplimentele nu ajută prea mult

Osborn este fondatorul unei unități de îngrijire medicală preventivă și anti-îmbătrânire, Senolytix, din West Palm Beach, Florida. „Regimul potrivit de suplimente”, a spus el, „îți poate optimiza sănătatea, astfel încât munca ta să fie maximizată”.

„Suplimentele nu vă vor remedia nivelul crescut de zahăr din sânge, tensiunea arterială, artrita gută și hipertensiunea – numai dumneavoastră puteți. Nu există o cale de ieșire ușoară”, a spus Osborn.

Osborn recomandă un top 10 suplimente nutritive pentru a ajuta la prevenirea daunelor radicalilor liberi, a stresului oxidativ și a inflamației cronice, principalii factori ai bolilor legate de vârstă:

acizi grasi omega-3

Resveratrol

Extract de ceai verde

Vitamina D3

Curcumină

complexul B

Vitamina C

Vitamina E

Magneziu

Probioticele

Osborn optează pentru renunțarea la multivitamine, pentru că „dozele componentelor individuale sunt destul de scăzute”.

Deși nu este un mușchi, Osborn a subliniat că creierul trebuie să beneficieze de exerciții fizice și psihice. „Exercițiul fizic și gândirea critică creează ambele căi neuronale în creier”, a spus el.

„Există o componentă a învățării în timp ce faci exerciții sau lucrezi prin provocări mentale, cum ar fi puzzle-urile, iar acest proces de învățare realizează literalmente recablarea creierului.”

Exerciții fizice și mentale pentru creier

Deși nu este un mușchi, creierul beneficiază de pe urma exercițiilor fizice, atât mental, cât și fizic, a spus Osborn.

„Pe măsură ce îmbătrânim, menținerea creierului activ prin activitate fizică ajută la prevenirea progresiei atrofiei legate de vârstă”, a adăugat el.

Activitatea fizică ajută la formarea sinapselor, care sunt conexiuni între neuroni ce ajută la reducerea inflamației, la inversarea pierderii memoriei spațiale asociate cu vârsta și la îmbunătățirea învățării, a explicat Osborn.

De asemenea, ajută la prevenirea bolilor precum Parkinson și Alzheimer, a adăugat el.

„Există, de asemenea, dovezi că fluxul sanguin crescut către creier în timpul exercițiilor fizice promovează neurogeneza (formarea de noi neuroni în creier)”, a adăugat el. „Exercitul poate îmbunătăți atât abilitățile de învățare, cât și memoria.”

Dincolo de activitatea fizică, învățarea unei noi abilități poate, de asemenea, „turbo-încărca” creierul, a spus Osborn. Măsurarea indicelui glicemic (IG) al alimentelor este o modalitate de a evalua impactul pe care îl are asupra glicemiei și insulinei, a explicat Osborn.

Aceste cunoștințe pot fi apoi folosite pentru a găsi și a evita zaharurile ascunse. Fasolea, de exemplu, are un indice glicemic de 23, alunele sunt evaluate la 7, iar orezul alb este 89.

„Mai simplu spus, cu cât mâncarea este mai dulce, cu atât valoarea IG este mai mare”, a spus Osborn. După consumul de alimente cu IG scăzut, glucoza crește doar ușor, ceea ce înseamnă că se produce mai puțină insulină.

Măsurarea indicelui glicemic (IG) al alimentelor este o modalitate de a evalua impactul pe care îl are asupra glicemiei și insulinei, a remarcat Osborn.

„Controlul din scurt al glicemiei este în primul rând o funcție a mai multor factori intercorelați, cum ar fi ingestia de alimente cu IG scăzut, masa corporală slabă și exercițiile zilnice”, a explicat Osborn.

„În timp ce consumul de carbohidrați cu indice glicemic scăzut facilitează pierderea în greutate, consumul zilnic de legume are efecte mult mai mari, de extindere a vieții”, a adăugat el.