10 tulburări de somn ciudate şi înspăimântătoare

Halucinaţiile hipnagogice îi fac pe oameni să audă voci, să simtă atingeri sau să vadă gândaci târându-se pe pereţi FOTO Shutterstock

Somnul ar trebui să fie o perioadă de pace şi de relaxare. Mulţi dintre noi trecem prin toate stările obişnuite ale somnului: somnul uşor (non-REM) şi somnul adânc (REM) în care au loc şi visele. Dar atunci când graniţa dintre aceste etape se confundă, somnul poate deveni înspăimântător. De fapt, anumite tulburări de somn par mai degrabă desprinse din filmele de groază.

1. Coşmarurile

Cu toţii am experimentat cel puţin câteva coşmaruri în viaţa noastră. Însă, atunci cândacestea depăşesc limita şi încep să apară în fiecare noapte, e posibil să suferi de o tulburare de somn. Oamenii care au coşmaruri noapte de noapte se trezesc transpiraţi şi cu amintiri clare ale viselor oribile. Mai mult, aceşti oameni ajung să deteste somnul, notează „Live Science“.

O cauză pentru coşmarurile dese poate fi stresul şi lipsa somnului, dar de vină mai sunt şi anumite medicamente. În cazurile severe, este nevoie de ajutor psihiatric sau de somnifere. Din fericire, pentru mulţi dintre noi soluţia este mai simplă: o baie relaxantă şi culcatul la timp.

2. Somnambulismul

Aproape 15% din adulţi au trecut printr-un episod de somnambulism. În rândul copiilor, numărul este şi mai mare. Nimeni nu ştie ce îi face pe anumiţi oameni să meargă în somn, dar unul dintre factori este, ca totdeauna, stresul. Un alt factor care declanşează somnambulismul este genetica: rudele apropiate ale celor care umblă în somn sunt de 10 ori mai predispuse să treacă prin asemenea episoade decât ceilalţi.

Mulţi dintre cei care suferă de somnambulism reuşesc să se descurce prin camerele întunecate, sunt în stare să deschidă uşi şi chiar să mute mobilă. Nu este niciun pericol să trezeşti un somnambul, însă este foarte periculos să-l laşi să-şi facă de cap în continuare. Un studiu din 2003 a descoperit că 19% din adulţii somnambuli s-au rănit în timpul excursiilor nocturne. Principala cauză a rănilor o reprezintă căzutul, aşa că, dacă ai un somnambul în casă, experţii îţi recomandă să muţi cablurile pentru a nu se împiedica şi să-l ţii departe de scări sau de balcoane.

3. Sindromul „capului care explodează“

Bineînţeles că acest sindrom nu implică un cap care explodează. Această tulburare cu un nume atât de creativ are loc atunci când cel care doarme este trezit brusc de un sunet puternic. Zgomotele se aseamănă cu o explozie şi provin ori din capul celui care le aude, ori din imediata apropiere, mai precis capul celui care doarme alături. Nu se simte nicio durere şi nu există niciun pericol la această tulburare. Medicii nu ştiu ce cauzează acest sindrom, dar ştiu că nu este asociat cu nicio boală gravă.

4. Halucinaţiile hipnagogice

Cu toţii suntem obişnuiţi să visăm lucruri ciudate, dar ce se întâmplă atunci când nu dormim şi vedem ciudăţenii? Halucinaţiile hipnagogice apar în timpul trezirii din somn. Oamenii care suferă de acest sindrom susţin că aud voci, simt atingeri sau chiar văd oameni sau obiecte străine în cameră (gândacii sau animalele care se târăsc pe pereţi sunt printre cele mai întâlnite halucinaţii). 

Halucinaţiile din timpul trezirii din somn sunt foarte întâlnite la cei care suferă de narcolepsie (n.r. - tulburare de somn cronică caracterizată de somnolenţă excesivă în timpul zilei). Halucinaţiile nu sunt o problemă gravă, însă, dacă sunt asociate cu somnolenţă în timpul zilei, cu lipsa de control a muşchilor, este nevoie urgentă să consulţi un doctor.

5. Terorile nocturne

Denumirea de terori nocturne provine de la ce simte persoana care trece prin ele, dar şi de la ce experimentează cei din jurul său: ţipete înfiorătoare, violenţă, nervozitate. Spre deosebire de coşmaruri, care au loc în timpul somnului REM (starea adâncă de somn), terorile nocturne se întâmplă în timpul somnului non-REM, de obicei devreme, chiar după ce persoana a adormit. Sunt foarte comune la copii. 

Foarte înfricoşător este că persoana care suferă de terori nocturne poate deschide ochii şi pare că acţionează treaz, ţipă foarte rău şi nu poate fi trezită sau alinată. În anumite cazuri, aceste terori se asociază cu somnambulismul. Mulţi părinţi au spus că, într-o stare de panică extremă, copiii fug din casă. După 10 sau 15 minute, persoana cade într-un somn adânc şi, de cele mai multe ori, nu are nicio amintire despre ce s-a întâmplat.

Cauzele terorilor nocturne sunt un mister, însă febra, somnul neregulat şi stresul le pot activa. Din fericire, odată cu vârsta se ameliorează şi chiar dispar.

6. Paralizia nocturnă

În timpul somnului REM, visele îşi fac mendrele, iar muşchii devin imobili. Această paralizie temporară ne împiedică să ne comportăm ca în vis şi să ne facem rău. Uneori, această paralizie persistă şi după trezire. Adică, ştii că eşti treaz şi totuşi nu te poţi mişca.

Şi mai rău, paralizia aceasta poate coincide şi cu halucinaţiile. Într-un studiu din 1999, 75% din studenţii care sufereau de paralizie nocturnă au spus că au şi halucinaţii. 

Aceste halucinaţii din timpul paraliziei nu sunt foarte plăcute. De cele mai multe ori persoana spune că simte o prezenţă malefică şi se simte sufocată sau sugrumată. Această tulburare are tot felul de reprezentări în folclorul mondial: în Noua Zeelandă i se spune „Baba cea Neagră“ (Old Hag), în China este „fantoma care te sufocă“, iar în Mexic este cunoscută sub numele „subirse el muerto“, adică „morţii care se suie pe tine“.

Chiar şi în zilele noastre, anumiţi cercetători suspectează că episoadele de paralizie nocturnă pot explica situaţiile în care oamenii susţin că au fost răpiţi de extratereştri. 

7. Tulburarea comportamentului REM

Dacă paralizia nocturnă este un exemplu de prea puţină mobilitate, această tulburare este un exemplu de prea multă mobilitate. Uneori, creierul nu primeşte indicaţia exactă şi „uită“ să menţină corpul nemişcat în timpul visului. Atunci când se întâmplă asta, oamenii reacţionează conform viselor. Pot ţipa, pot lovi şi da cu piciorul sau se ridică din pat şi o iau la fugă. Atunci când sunt treziţi, ţin minte visul, dar nu-şi amintesc să se fi plimbat prin casă. Dată fiind violenţa acestor „ieşiri“, rănile sunt foarte întâlnite în cazul acestei tulburări.

Această problemă se întâlneşte foarte des la adulţii mai în vârstă şi poate fi un simptom al bolii Parkinson, o boală neuronală degenerativă. Medicii tratează această tulburare cu medicamente care reduc etapa REM a somnului şi care relaxează corpul.

8. Tulburarea gustărilor nocturne

Poate că în timpul zilei ai voinţa de a nu mânca prăjiturile delicioase, dar ce se întâmplă atunci când dormi? Cei care suferă de această tulburare se îndreaptă spre frigider şi mănâncă ceea ce poftesc, iar a doua zi dimineaţă nu mai ţin minte nimic. Unii oameni se pun în pericol aprinzând aragazul sau mâncând ingrediente crude, congelate sau beau ulei.

Nu se ştiu foarte multe despre această tulburare, în afară de faptul că are loc în etapa non-REM.

9. Sexsomnia

Şi mai ciudat decât să mănânci în timp ce dormi, este să faci sex în timp ce dormi. Această tulburare a fost descrisă, prima dată, în 1996, într-un studiu care implica şapte persoane. Sexul în somn poate fi enervant (din cauza gemetelor puternice), periculos (ca urmare a masturbării inconştiente) şi chiar ilegal (dacă se ajunge la viol). Au existat cazuri în care bărbaţi acuzaţi de viol au fost achitaţi după ce au declarat că dormeau în timpul acestor atacuri.

Drept cauze ale acestei tulburări întâlnim din nou stresul, dar şi alcoolul sau drogurile. 

10. Insomnia

Insomnia este incapacitatea de a adormi şi poate duce la iritabilitate, lipsă de concentrare în timpul zilei şi, pe termen lung, chiar moarte. Insomnia a fost asociată cu obezitatea, cu tensiunea sanguină mare şi cu atacurile de cord. Vestea bună este că această tulburare are tratament.

Citeşte şi:

Prea puţin somn strică. Dar şi prea multe ore de dormit fac la fel de rău

Sunt predispuşi la boli cronice şi cei care dorm prea puţin, dar şi cei care adorm devreme şi se trezesc târziu, arată un nou studiu. Persoanele de peste 45 de ani din ambele categorii au un risc crescut de diabet, boli de inimă, obezitate şi anxietate.

Diferenţa dintre matinali şi „păsări de noapte“

„Cine se trezeşte de dimineaţă departe ajunge“, spune o vorbă din popor. Mai mult, cercetătorii au descoperit că persoanele matinale sunt diferite, din punct de vedere al structurii creierului, faţă de cele care îşi pierd nopţile. Acest lucru poate explica şi de ce „păsările de noapte“ prezintă riscuri mai mari de a intra în depresie din cauza orarului nepotrivit.

10 sfaturi pentru un somn perfect

Somnul de noapte, mai ales cel care durează între şapte şi nouă ore, este foarte important pentru sănătatea noastră. Omul modern suferă foarte mult de pe urma lipsei somnului sau din cauza calităţii proaste a somnului de noapte. Însă nu e totul pierdut.

6 lucruri care ne influenţează visele

În timpul somnului, mintea noastră are o capacitate extraordinară de a încorpora unii stimuli externi în lumea viselor, cu condiţia să nu fie prea puternici încât să ne trezească.