Greşelile pe care părinţii trebuie să le evite în primele 1.000 de zile de viaţă ale copilului

Adevărul Live: FOTO mommyish.com

Cea mai importantă moştenire pe care părinţii o lasă copiilor este sănătatea. În studioul Adevărul au fost prezente dr. Sandra Alexiu, Vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, şi Marina Oţelea, preşedintele Asociaţiei SAMAS, care au explicat impactul primelor 1.000 de zile asupra sănătăţii viitorului adult, ţinând cont de faptul că alegerile făcute de mame în această perioadă îi pot predispune pe copii la diverse probleme.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

Responsabilitatea aducerii pe lume a unui copil nu începe din momentul în care a văzut lumina zilei, ci cu mult înainte, lucru pe care foarte multe viitoare cupluri de părinţi nu-l conştientizează. Tocmai de aceea, în România se desfăşoară Programul „Primele 1000 de zile“, conceput special pentru ca mamele să aibă acces la aceste informaţii şi să conştientizeze din timp importanţa alimentaţiei în primele 1.000 de zile, perioadă care deţine „cheia“ sănătăţii pentru întreaga viaţă. 

Programul este susţinut de Societatea Naţională de Medicina Familiei, Societatea Română de Pediatrie şi Asociaţia SAMAS, prima reţea naţională de Asistenţi de Sănătate pentru Mame şi Sugari din România.

Dr. Sandra Alexiu, Vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, şi Marina Oţelea, preşedintele Asociaţiei SAMAS. FOTO David Muntean 

În studioul Adevărul au fost prezente dr. Sandra Alexiu, Vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, şi Marina Oţelea, preşedintele Asociaţiei SAMAS, care au încercat să răspundă la cele mai importante întrebări legate de modul în care deciziile pe care părinţii le iau în această perioadă de 1.000 de zile (numărătoare care porneşte din momentul concepţiei, continuă cu perioada sarcinii şi cu primii 2 ani din viaţă ai copilului) se pot dovedi cruciale în determinarea sănătăţii viitorului adult.

„E bine să ne pregătim, iar asta include o pregătire înainte de conceperea copilului. Aici mă refer la nişte riscuri. O boală nu e dată numai de partea genetică, ci şi de factorii de mediu, dar dacă există în familie situaţii în care o boală poate să se propage în generaţia următoare, este bine să ştim. E vorba de riscuri pe care ţi le dă vârsta înaintată a mamei”, a declarat doctor Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţioale de Medicina Familiei.

„Sunt şi multe lucruri care ţin de stilul de viaţă, fie că se referă la nutriţie, fie de mişcare, la ritmul de somn. Este binecunoscut problema acidului folic, un produs natural obţinut din verdeţuri, care este scăzut în cazul oamenilor. Defiocitul de acid folic se simt de dezvoltare încă din prima zi de concepţie. Deficienţele de tub neural, de dezvoltare, pot duce până la avort. O femeie care vrea să aibă un copil trebuie să înceapă să ia acid folic înainte de concepţie. O mamă care mănâncă multe fructe şi legume probabil nu va avea un deficit sau va avea unul minor”, spune Marina Oţelea, preşedintele Asociaţiei SAMAS.

Când începe numărătoarea celor 1000 de zile?

Această perioadă înseamnă suma lunilor de sarcină, până în primii doi ani de viaţă. 

Consumul de alcool în timpul sarcinii

„Depinde cărei tip de mamă ne adresăm, pentru că sunt mame care au fel şi fel de patologii, de dependenţe. Depinde şi despre ce tip de alcool vorbim, dar şi despre cantitate. Trebuie să respectăm nişte reguli de alimentaţie, pentru că tot ce consumă mama ajunge şi la copil. Alcoolul nu prea poţi să îl dozezi şi în general este recomandat să se evite. Este o problemă în cazul femeilor alcoolice, pentru că pot intra în sevraj dacă nu consumă alcool. La fel stau lucrurile şi în privinţa cafelei. Depinde cum o prepari, ce fel de cafea bei şi alte nuanţe. Fiecare caz trebuie cuantificat şi discutat”, este de părere doamna doctor Sandra Alexiu.

„Dacă se poate deloc, dar se acceptă o unitate de alcool pe săptămână. Acest lucru înseamnă o bere mică, de 330 de mililitri sau un pahar de vin de 150 de mililitri sau whisky sau ţuică de 30 de mililitri. Aceste cantităţi sunt normale în cazul unui adult sănătos”, a specificat Marina Oţelea.

„În timpul sarcinii trebuie să avem grijă că sunt doi, dar nu trebuie să mâncăm pentru doi ca şi cantitate. Trebuie să ne modificăm alimentaţia. Trebuie să avem grijă să mâncăm. Dieta mamei trebuie adaptată şi pe perioada sarcinii, şi pe perioada alăptării. În timpul sarcinii se poate declanşa un diabet, dacă mama ia foarte mult în greutate”, spune doctor Sandra Alexiu.

„În România,  gravidele sunt asigurate chiar dacă nu sunt angajate. Unele medicamente se pot da gratuit pe reţetă, analizele se fac gratuit fiind prescrise de medicul de familie. Din păcate, este o mare problemă cu informaţiile. Oamenii nu sunt informaţi în legătură cu drepturile pe care le au. Mamele pot fi testate pentru virusul hepatită B şi C”, a menţionat Sandra Alexiu.

România, printre ţările cu cea mai scăzută rată a alăptării

„Rata de alăptare exclusivă este foarte scăzută. Acest lucru înseamnă că acel copil nu primeşte decât lapte matern. Există însă o conştientizare din ce în ce mai mare că laptele de mamă este ce are copilul nevoie în această perioadă a vieţii lui. Alăptarea trebuie începută cât mai precoce. Dacă s-ar putea, chiar după naştere. Cazurile reale de mame care nu pot alăpta sunt foarte rare”, a completat Marina Oţelea. 

„Laptele mamei este perfect adaptată pentru copilul ei. Există formule de lapte care suplinesc ce mama nu poate oferi. Totuşi, nu trebuie să înlocuim. Laptele de mamă conţine însă enzime, anticorpi, care nu se găsesc în formule”, a adăugat doctor Sandra Alexiu.

Principalele beneficii în cazul alăptatului natural:

- relaţie psihoafectivă între mamă şi copil

- scade riscul de cancer de sân şi cancer ovarian în cazul mamei

-  scaderea riscului de osteoporoză al mamei

- ajută mama să scadă în greutate mult mai repede după ce a născut

- copiii se dezvoltă mult mai bine

- alaptarea ajuta la prevenirea obezităţii