Cum să-ţi încurajezi copilul să citească
0
La vârste fragede, cititul educă mai întâi, pentru ca ulterior, la maturitate, să informeze. Chiar şi atunci, lectura nu-şi pierde rolul educativ. Dar, dacă părinţii îşi mai permit să aleagă adesea un ziar în locul unei cărţi, copiii nu se pot lipsi de lectură. Însă, de multe ori, cei mici percep cititul ca o impunere a profesorilor şi a părinţilor, plăcerea lecturii fiind copleşită de obligaţie. Aşadar, cum îţi poţi încuraja copilul să citească?
Una dintre cele mai importante atribuţii ale părinţilor este să se asigure că şcolarul lor dezvoltă o pasiune pentru citit. Copiii învaţă în şcoală să citească, dar ajung adesea să asocieze cititul cu munca impusă, nu cu ceva plăcut şi relaxant, iar într-un final ajung să-şi piardă interesul.
Este uşor să dăm vina pe televizor, pe jocuri pe televizor sau pe calculator şi restul tehnologiei de care dispun copiii de azi, dar acestea sunt doar mici părţi ale problemei.
Adevărata vină este a părinţilor care nu şi-au obişnuit copiii de mici să citească.
Potrivit raportului „Obiceiurile de citit ale tinerilor şi copiiilor de astăzi“ realizat de organizaţia britanică „National Literacy Trust“, doar 30% din copii şi adolescenţi citesc în timpul liber. În 2005, procentul era de 40%.
Acest declin este oglinda problemelor de educaţie cu care se confruntă societatea contemporană. Copiii care citesc mai multe cărţi şi ajung să le şi înţeleagă au şanse mai mari să reuşească pe plan profesional decât cei pentru care cititul este o simplă obligaţie şcolară, relatează „The Independent“.
Cititul este ca înotatul, odată ce înveţi să „calci apa“ ca să nu te scufunzi, nu vei uita niciodată.
Că să prindă gustul cititului, copiii trebuie să exerseze tot timpul. Şi acesta este un gust care se dobândeşte. Cititorii pasionaţi îşi îmbunătăţesc stilul de-a lungul anilor. La început este posibil ca învăţăcelul să nu poată să citească prea repede şi să se descurajeze, dar trebuie încurajat căci îşi va îmbunătăţi aptitudinile prin exerciţiu.
„Este important să nu citească în şoaptă. Cei care procedează aşa citesc fiecare cuvânt în parte în mintea lor. Toţi avem tendinţa să facem asta la început. Este într-adevăr un proces lent, care are nevoie de mult, mult antrenament. Un cititor experimentat înţelege imediat sensul cuvintelor fără să stea să le descifreze. Creierul învaţă să dea un sens simbolurilor fără să le treacă neapărat prin filtrul cititului şi auzitului“, explică Susan Elkin, jurnalistă la „The Independent“.
„Repetiţia este mama învăţăturii“!
Cea mai bună soluţie pentru a-i insufla copilul tău pasiunea pentru citit este exerciţiul. Doar „repetiţia este mama învăţăturii“! Jurnalista mai adaugă că cititul acasă ar trebui să se transforme într-o plăcere şi nu într-o obligaţie, părinţii ar trebui să îşi ducă copiii în biblioteci şi în librării, nu numai în parcul de distracţii. Susan Elkin mai atrage atenţia că televizoarele, laptopurile, telefoanele şi consolele nu au ce căuta în dormitorul copilului, pentru că îl distrag de la citit.
Doctorul britanic Aric Sigman a prezentat dovezi la conferinţa Colegiului Regal de Pediatrie şi Sănătatea Copiilor, din mai anul acesta, potrivit cărora ecranele televizoarelor şi calculatoarelor care sunt constant aprinse pot afecta creierele copiilor de vârste fragede.
„Singurul ecran permis în dormitorul copilului este cel al unui e-book reader, de preferat cele simple care nu au acces la prea multe aplicaţii“, declară Sigman.
Studiul analizat de „The Independent” oferă şi alte soluţii mai exacte care pot să dezvolte pasiunea pentru lectură.
Una dintre ele ţine de mărimea scrisului, iar în acest caz e-book-urile sunt cele mai potrivite căci permite modificarea literelor şi a paragrafelor. Cu cât paginile sau slide-urile conţin mai puţine paragrafe, iar scrisul este mărit, cu atât copilul va avea senzaţia că are mai puţin de citit şi va fi mai uşor prins de lectură decât dacă i se pune în braţe o carte foarte groasă, editată cu litere mici.
Puterea exemplului este un alt factor esenţial în accenturarea pasiunii pentru citit.
Dacă părintele este prea ocupat sau prea obosit să citească transmite, involuntar, că lectura nu este importantă în condiţiile în care nu merită atenţia adulţilor. „Cel mai important lucru pe care pot să-l facă părinţii pentru a-şi încuraja odraslele să citească este ca ei înşişi să citească de faţă cu ei”, conchide Susan Elkin, de la „The Independent”.
Se încarcă comentariile...
