SERIAL Opera este un browser care lasă o impresie bună, dar nu mai mult
0
Dacă Internetul ar fi ca Luna cu o parte întunecată, Opera ar fi de acea parte, împreună cu Safari, dar asta nu înseamnă că ar fi rău, ci doar necunoscut, nevăzut. Are partea sa de popularitate în anumite ţări şi pe anumite dispozitive, dar deşi este mai „bătrân“ decât Internet Explorer, abia trece de 1,5% cotă de piaţă, în ciuda unor aptitudini notabile.
Prima versiune a browser-ului Opera, dezvoltat de compania Opera Software din Norvegia, a apărut spre finalul anului 1994, dar abia cu Opera 2.0 a debutat pe piaţă. Până atunci a fost un proiect al Telenor, cea mai mare companie de telecomunicaţii din Norvegia. Prin comparaţie, Internet Explorer a fost lansat în 1995 şi este, în acelaşi timp, cu un an mai nou decât Opera sau cu un an mai vechi. Oricum, mai popular este în mod cert.
Recent, Opera a ajuns la versiunea 12. Este disponibil pentru telefoane, tablete şi PC-uri cu următoarele sisteme de operare: Linux, Mac OS X, Windows si mai puţin cunoscutele FreeBSD şi Solaris. Opera este disponibil şi pentru telefoanele obişnuite (Opera Mini), pentru smartphone-uri (Opera Mobile), tablete, dar poate fi folosit şi pe Nintendo DS sau consola Wii.
De la 0 la „gata!“ cu două click-uri
În primul rând, este important cât de rapid este un browser atunci când îl porneşti. Noi l-am testat în paralel cu Firefox. Ambele au avut setată, ca pagină de start, motorul Bing şi le-am pornit de trei ori consecutiv. Timpul mediu de lansare pentru Firefox a fost de 1,2 secunde. Opera a scos aproape dublu, cu 2,3 secunde. Menţionăm că am oprit cronometrul atunci când pagina motorului de căutare a fost afişată integral, inclusiv cu imaginea de fundal.
Testele oficiale de viteză
Am folosit apoi trei instrumente de măsurare a vitezei browser-ului: Peacekeeper, SunSpider şi FishIE Tank. Am continuat comparaţia cu Firefox. Ambele au fost sub Google Chrome.
Peacekeeper testează capacităţile HTML5 şi este dezvoltat de compania Futuremark recunoscută în domeniul benchmarking-ului. Browser-ul de la Mozilla a finalizat testul în puţin peste 6 minute şi cu un scor total de 1.402 puncte. Rezultatele pentru Opera au venit după aproape 7 minute, dar scorul final de 2.224 de puncte a fost mai mare.
A urmat testul SunSpider care analizează doar limbajul JavaScript. Per total, Firefox a fost mai bun decât Opera, dar la o diferenţă destul de mică. Iar în FishIE Tank, un test creat de Microsoft, browserele au fost egale. La 100 de peşti dispuşi pe ecran, la dimensiuni egale ale ferestrei, Firefox şi Opera variau între 35 şi 40 de cadre pe secundă.
Când am schimbat la 1.000 de peşti, numărul de cadre a scăzut la 3. Şi mai trebuie menţionat că Opera nici nu a fost identificat în test cu acest nume, ci a fost inclus la categoria „alţii“.
Funcţii, design şi alte avantaje
La Opera este de lăudat că dezvoltatorii nu copiază (mereu) funcţionalităţi de la produsele concurente, ci încearcă să vină cu altă abordare. Astfel, există posibilitatea de a „lipi“ o filă pentru a fi mereu acolo, ca o comandă rapidă, şi care se încarcă atunci când porneşti browser-ul. Sau poţi grupa filele prin tragerea uneia peste cealaltă şi menţii astfel o ordine. În plus, poţi clona file pentru când doreşti să conservi o anumită pagină, dar să navighezi în altă parte în acel site.
Opera are un design plăcut, cu multe posibilităţi de modificare, cu multe setări de editat. Nu e rău, pentru cineva pasionat de aceste detalii, dar poate deveni deranjant când vrei să stabileşti doar pagina de start, unde sunt salvate fişierele şi să începi navigarea. Însă poate se observă „mâna“ americană (Chrome - mai simplu, mai uşor de setat), şi cea europeană (Opera).
Opera mai vine cu un magazin de suplimente, cum are Firefox, unde sunt disponibile suficient de multe extensii. Poţi primi notificările de pe Twitter, poţi să urmăreşti evoluţia acţiunilor pe bursă sau poţi citi texte online fără să fii deranjat de reclame folosind Readability. Există chiar şi un supliment pentru IMDb. Selectezi titlul filmului pe o pagină web, primeşti informaţii instant despre acesta şi poţi să te duci pe site pentru date suplimentare.
Pe lista de „şi altele“ intră: Opera Link şi Turbo. Prima îţi sincronizează conţinutul între dispozitive, de la semne de carte la Speed Dial - comenzi rapide către site-uri. Opera Turbo ar trebui să îţi încarce mai repede paginile web şi funcţionează bine în cazul conexiunilor lente.
Concluzia: Opera este bun (cât nu-l foloseşti)
Potrivit ultimelor date de la Net Applications, Opera are 1,63% cotă de piaţă. Prin comparaţie, Safari are 5,21%, dar are avantajul că vine cu sistemul de operare. Iar la vârf se bat Internet Explorer, versiunile 8 şi 9 cele mai populare, şi Firefox cu aproape 20%.
Nouă ne-a plăcut Opera, este un browser rapid, încă de la procesul de instalare, dar atât timp cât îl ţii în anumiţi parametri. Are momente în care încarcă foarte repede o anumită pagină, dar alteori pierde secunde bune până „face legătura“ chiar şi cu google.com. Vine cu funcţii pe care alte browsere nu le-au implementat încă, te lasă să modifici cam tot ceea ce ai vrea, dar are scăpări la lucruri simple, cum ar fi (re)desenatul corect al unui site sau viteza de schimb între pagini web care au conţinut diferit (ex.: un document în Google Drive şi Facebook).
Dacă Opera ar fi o maşină, ar fi una mică, vopsită în roşu şi alb, dotată cu aproximativ tot echipamentul de care ai avea nevoie în oraş. Dar nu ai scoate-o pe stradă decât în zilele lejere sau la o plimbare liniştită.
Se încarcă comentariile...
