Secretele oamenilor Ubisoft România - cum e viaţa când construieşti cele mai populare jocuri din lume
0
Ubisoft România a fost poate prima divizie a unei mari companii internaţionale din domeniul tehnologiei care a aterizat în România. La noi s-a deschis primul birou de producţie Ubisoft din afara Franţei, în 1992, iar astăzi rămâne una dintre poveştile de succes din ţara noastră. 1.200 de oameni, iar numărul creşte, muncesc pentru dezvoltarea şi testarea celor mai performante jocuri din lume.
E prima zi când asfaltul sfârâie şi simţi cum maşina începe să se plimbe legănat din cauza materialului topit de sub ea. Dincolo de Romexpo, la capăt de lume, se iveşte o clădire discretă, de trei etaje, în jurul căreia fumează pâlcuri organizate de oameni, majoritatea cu plete în vânt sau tricouri de „rockeri“. Aici e sediul Ubisoft şi Gameloft, cele două divizii de producţie de jocuri.
Am intrat în clădire în forfota unei pauze de masă, deşi nu era aşa ceva. Era ca un bar, în sensul bun, la care se aciuaseră oamenii după o zi de muncă reuşită. Însă şi înăuntru se muncea. În linişte, colaborativ şi adăugând linii de cod ca păsările care-şi construiesc cu migală şi răbdare cuibul.
Omul Ubisoft
Ubisoft România funcţionează din 1992, iar astăzi a ajuns la 1.200 de angajaţi. Lângă biroul în care se juca „Dungeons and Dragons“, am vorbit cu şeful studioului de producţie, Cosmin Răianu. Am vrut să aflu ce înseamnă să lucrezi la Ubisoft România şi cum arată profilul celui care contribuie la jocuri apreciate de zeci de milioane de oameni, cum ar fi Assasin’s Creed, Watchdogs sau Far Cry.
Cosmin Răianu este şeful departamentului de producţie, cel care realizează efectiv jocurile, dar are în grijă şi studioul din Kiev. În total, coordonează 300 de oameni din birourile de producţie, care lucrează la mai multe titluri în acelaşi timp, unele dintre ele care nu suntapărute pe piaţă.
La Bucureşti există trei mari departamente ale Ubisoft - producţie, quality assurance (testează şi verifică titlurile lansate) şi departamentul IT.
Cosmin Răianu se asigură că va avea la Bucureşti mult de muncă, dar şi calitate. „Eu mă asigur, ca studio production director, că lucrăm la cele mai interesante şi ambiţioase titluri. Trebuie să aduc cele mai interesante proiecte la noi în studio. Unul dintre marile jocuri e dezvoltat de 300-500 de oameni, în 5-7 studiouri“.
Ca să lucrezi în industria care creează jocuri, trebuie, aproape automat, să fii pasionat de jocuri. Nu vine ca o cerinţă obligatorie, dar e un tipar pe care l-am văzut repetat de-a lungul interviurilor cu oamenii din această zonă. Am fost în birouri care dezvoltau aplicaţii mobile sau programe pe calculator, dar acolo nu există o ataşare atât de puternică faţă de domeniu.
„Majoritatea dintre noi nu şi-ar putea imagina că ar putea lucra în altă industrie“, explică Răianu. Aici, în noile birouri Ubisoft România, poţi vedea programatori, artişti, game designeri şi manageri care lucrează timp de mai bine de un an, poate chiar doi la mai multe titluri şi dezvoltă părţi întregi din ele. Din acest motiv, Răianu spune că un om care vrea să vină la Ubisoft trebuie să fie dornic să înveţe şi să lucreze în echipă. Sunt cuvinte mari, poate corporatiste, dar atunci când stai atât de mult timp lucrând cu alţii la un singur produs, trebuie să ştii să-i transformi în mai mult decât nişte simpli colegi.
„Până şi în faza junior standardele sunt foarte ridicate. Aş estima că vorbim de oameni cu cel puţin 2-3 ani de pregătire anterioară. Nu neapărat experienţă, ci pregătire. Ca să fii artist trebuie să ai o formare - o şcoală sau un portofoliu, iar ca programator trebuie să o fi studiat în toţi anii anteriori. De asemenea, dacă vrei să fii designer de jocuri, trebuie să ai o cultură bogată a industriei“, explică Răianu. Chiar şi cei care un sunt pasionaţi de jocuri, apreciază faptul că industria gaming-ului e una a rezultatelor vizibile. Dacă scrii ceva, poţi compila şi vezi rezultatul în cadrul unui joc.
Omul care ajunge să se angajeze la Ubisoft vrea să lucreze în domeniul jocurilor pe calculator. Şi dacă nu le joacă, atunci măcar e pasionat de board games sau de alte activităţi specifice unor tineri geeks, aşa cum spune Răianu. Iar lucrul acesta se vede în timpul mediu petrecut în companie: şapte ani. Vârsta medie e acum de 31 de ani, dar pe vremea când a ajuns Răianu la Ubisoft în 2004, ea era de 26 de ani. Oamenii îmbătrânesc în Ubisoft România.
„Nu suntem un gentlemen’s club şi nu acceptăm pe nimeni. Ne integrăm uşor şi suntem prietenoşi“, spune Răianu.
De asemenea, Cosmin are de-a face cu diverse personalităţi - de la programatori, la artişti. „Noi tratăm munca noastră ca pe o artă, dar pe de altă parte lucrăm într-o industrie. Facem un produs cumpărat de zeci de milioane de oameni, iar părerea clientului nu e neapărat la fel ca viziunea artistului“, spune şeful producţiei.
Cum atrage Ubi angajaţi?
Ubisoft e în permanentă căutare de angajaţi noi, ori pe poziţie completă, ori în căutare de talente prin internship-uri.
„Istoric vorbind, România nu a avut o şcoală de game design. Ubisoft este şcoala de game design a României, pentru că nu cred că există cineva din domeniu care să nu fi avut o legătură cu noi“, spune Răianu. Cu toate acestea, nu ne putem compara cu şcoala din Franţa. Însă la Ubisoft, designerii tineri au posibilitatea de a lucra în echipă cu cei din Franţa, care au o pregătire artistică în domeniul artelor electronice.
În ceea ce priveşte oamenii tehnici, Ubisoft nu simte o problemă în această privinţă. Atrage în mod constant talentele care rămân în ţară, Cosmin Răianu fiind unul dintre ele. Cosmin a fost olimpic şi a făcut parte din lotul internaţional la Olimpiada de Informatică, atunci când România a câştigat medalia de aur.
„Cei care rămân în ţară sunt foarte buni. Noi avem însă o problemă mare pentru că facultăţile pun din ce în ce mai puţin accent pe C++. Noi, pe jocuri, folosim acest limbaj de programare antic, dar care este cel mai bun pentru performanţă. Când m-am angajat eu, 70% din programatori ştiau C++, iar acum sunt 10%“, explică Răianu.
Cele mai grele momente la Ubisoft
Nu totul e lapte şi miere, mai ales că Ubisoft lucrează într-o industrie extrem de competitivă. Cosmin îşi aminteşte de momentul de acum şase ani când voia să-şi dea demisia pentru că titlul la care lucra atunci, Hawx, a fost amânat.
„Cel mai greu este echilibrul dintre pasiune şi decizii pragmatice pentru a face un produs viabil“, explică Răianu.
„Ca producer e greu să transmiţi că se amână un titlu. La Watchdogs, eram la Kiev când am aflat vestea că vom amâna lansarea şi a trebuit să transmit asta prin telefon unei echipe de 50-60 de oameni de la Bucureşti“, îşi aminteşte Răianu.
Secvenţe din jocul Watchdogs, lansat de Ubisoft
El explică faptul că totul e un parcurs destul de clar. În primele şase luni ale dezvoltării, oamenii au creativitate, nu le este frică, au libertate de a crea lucruri foarte interesante. În ultimele trei luni, însă, activitatea principală e verificarea jocurilor de bug-uri care ar putea crea probleme celor care vor cumpăra titlul. Milioane de linii de cod sunt studiate, ca şi cum ai încerca să găseşti bobul negru dintr-o grămadă uriaşă.
Răianu îi pregăteşte pe oameni - vor avea de muncit un an - doi la un singur proiect, dar nimeni nu stă mai mult de trei ani pe un singur titlu.
Se încarcă comentariile...
