Reţelele sociale pot asigura câştigarea alegerilor, iar notorietatea se cumpără cel mai bine de la „piaţa“ Facebook
0
Reclamele pe Facebook funcţionează, afirmă compania de fiecare dată când vine vorba de acest lucru. Pentru unele companii, cum ar fi Samsung, au funcţionat. Dar şi pentru o candidată la Curtea Supremă din Michigan care a câştigat prin intermediul promovării pe cea mai mare reţea socială. Şi nici politicienii români nu stau departe de această reţea.
Aproape de finalul campaniei, adversarii lui Bridget Mary McCormack, candidata în cauză, au cumpărat spaţiu de publicitate la televizor şi au promovat un videoclip împotriva acesteia, notează „Mashable“. McCormack era înfăţişată ca o prietenă a teroriştilor, deoarece printre clienţii săi pe care i-a reprezentat au fost şi unii acuzaţi de acte de terorism. Din acel moment era clar că are o problemă de imagine, dar fără banii necesari pentru a o îndrepta tot la televizor.
Cu cinci zile înainte de ziua alegerilor, McCormack a primit drept donaţie o sumă de bani. „Nu mai aveam timp să încercăm alte medii de promovare. Şi pentru că reclamele pe Facebook apar foarte repede, am mizat totul aici“, a spus Josh Koster, consultant al Chong and Foster, firma care i-a asigurat promovarea digitală a candidatei.
Reclamele pe Facebook au pornit de jos, cu cele ieftine, apoi staff-ul lui McCormack a băgat tot mai mulţi bani. Peste jumătate din buget a fost investit în Facebook, în creştere faţă de cele 20 de procente alocate la începutul campaniei.
Reclama pe Facebook nu a dus-o de la 0 procente la victorie. Dar adversarii au creat o controversă prin mass-media tradiţionale, dar reclamele pe reţeaua socială i-au îmbunătăţit procentul.
Social media, spaţiu de promovare şi în România
Reţelele sociale au ajuns populare pentru promovarea candidaţilor şi în România. Dar după ce Prigoană a fost descoperit că a cumpărat like-uri pentru pagina personală, majoritatea venind din Bangladesh, după cum a relatat şi „Adevărul“, noii candidaţi au apelat la reclamele plătite legal.

Pentru utilizatorii care doresc doar să-şi promoveze mesajele publicate pe Timeline, preţul este între 0,76 euro până la 2,85, în funcţie de metoda de plată. Prin PayPal şi card bancar costă mai puţin, în timp ce prin SMS este mai scump, deoarece sunt cumpărate pachete de credite pe care le poţi folosi.
Când vine vorba de pagini, lucrurile devin puţin mai complexe. Poţi să promovezi un anumit status, o anumită poză şi poţi regla diverse detalii, cum ar fi pentru utilizatorii căror ţări vrei să fie vizibil anunţul tău. De exemplu, sunt peste 5 milioane de români pe Facebook. De asemenea, acest număr poate fi spart pe pregătire, pe gen sau pe vârstă.

În fluxul de ştiri personal, cel mai des îmi apar candidaţii ARD Valeriu Todiraşcu şi Gabriel Biriş. Poate îi plac prea mult prietenii mei, poate au investit cel mai mult, dar în mod sigur pentru cel dintâi anunţurile au dat roade. Are peste 2.600 de like-uri şi peste 3.000 de oameni discută (adică distribuie şi apreciază) ce publică el (adică administratorul paginii). Diferenţa, în aparenţă ilogică, este posibilă pentru că dacă un prieten îi apreciază pagina, iar un material de acolo apare în fluxul meu, eu pot interacţiona cu acesta (like/share) şi sunt contabilizat ca activ.

Cât potenţial au reţelele sociale
Potenţialul este destul de mare, uneori mai mare decât apariţia la televizor. Asta pentru că mulţi oameni intră pe acestea de pe telefon, de pe tabletă, de pe PC, practic de pe orice dispozitiv cu acces la Internet, ceea ce înseamnă că dacă îţi cumperi faima în social media, eşti aproape peste tot. Iar utilizatorii dau mai multă atenţie mesajelor de pe reţelele sociale, mai ales pentru că se raportează la preferinţele prietenilor.
Samsung a reuşit o îmbunătăţire a investiţiei iniţiale cu până la 13 ori prin intermediul anunţurilor pe Facebook. Şi acestea sunt mult mai ieftine decât apariţiile la televizor. Iar Facebook a trecut de un miliard de membri, aproape toţi sunt activi lunar şi majoritatea intră de pe dispozitive mobile.